Instituțiile financiare nebancare (IFN) înscrise în Registrul general vor fi nevoite să treacă la sistemul de contabilitate și raportare financiară IFRS 9 începând cu anul 2022, potrivit unui proiect de ordin pus în dezbatere de Banca Națională a României. Până atunci, IFN vor publica și situațiile financiare anuale retratate conform cu IFRS.
Banca centrală motivează decizia de a trece IFN pe sistemul Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) ca urmare a recomandărilor Fondului Monetar Internațional de a crește cerințele de provizionare și pentru societățile financiare. Băncile aplică obligatoriu IFRS 9 începând cu 2018, iar misiunea de evaluare financiară a FMI de anul trecut a recomandat eliminarea arbitrajului de reglementare între cele două tipuri de societăți financiare.
În 2017, BNR a obligat instituțiile financiare nebancare să aducă mai mult capital în cazul în care practică dobânzi ridicate. În 2016 au fost introduse cerințe de evaluare a bonității clienților la fel ca în cazul băncilor, iar din acest an toate instituțiile de credit sunt obligate să limiteze gradul de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice.
Trecerea la IFRS 9 aduce costuri mai mari pentru IFN la nivelul capitalului – pierderile, inclusiv cele potențiale, vor trebui recunoscute mai devreme și provizionate.
Proiectul de ordin publicat de BNR (link) prevede o perioadă de tranziție pentru IFN din Registrul general, care în perioada 2019-2021 vor face rapoarte informative ale situațiilor financiare prin retratarea datelor conform IFRS.
Practic, în perioada de tranziție societățile nebancare vor trebui să adapteze sistemele informatice și să pregătească personalul pentru noul standard de raportare, pentru că, începând cu 2022, IFN vor utiliza exclusiv IFRS.
Spre exemplu, pentru anul trecut Grupul BCR a raportat un impact negativ din trecerea la IFRS 9 asupra capitalurilor proprii de 51 milioane de lei la nivelul grupului, respectiv 48,5 milioane de lei la nivelul băncii. BRD raporta un impact total al IFRS 9 de circa 57 de milioane de lei pentru anul trecut la nivelul băncii și de aproape 79 de milioane de lei la nivelul grupului. Cele două bănci sunt, însă, mult mai mari decât societățile nebancare din piață.
IFN aveau un stoc de credite totale în valoare de 31,7 miliarde de lei la finele primului trimestru din 2019, în creștere cu 14,1% față de perioada corespondentă din 2018, o dinamică superioară creditării bancare.
IFN acordă credite îndeosebi firmelor nefinanciare (24,3 miliarde de lei sau 81% din totalul finanțărilor). Ponderea creditelor companiilor de către IFN în totalul creditului intern destinat firmelor era de 17,3% în primul trimestru, în creștere de la 16,5% la finele lui 2017. Pe de altă parte, creditarea către populație reprezintă doar 5,3% din total, în scădere de la 5,8% în intervalul menționat.
Rata creditelor neperformante la nivelul IFN s-a diminuat în martie 2019, față de anul anterior, la 3,5%, de la 4,4%. Calitatea portofoliului IFN este mai ridicată în cazul companiilor, cu o rată a creditelor neperformante de doar 2,74%, în timp ce pentru populație rata creditelor neperformante se situa la 5,85%, cu o tendință de creștere în perioada analizată. Situația este inversă față de sistemul bancar, unde rata de neperformanță este mai mare în rândul companiilor.
În Registrul general sunt înscrise 179 de societăți active. Dintre acestea, 5 acordă credite de consum, 2 acordă microcredite, 16 sunt societăți de leasing financiar, 5 sunt fonduri de garantare și 151 sunt societăți cu activități multiple de creditare.
