România nu este un caz singular în Europa când vine vorba de reacții ostile ale politicienilor față de companii multinaționale, de instituții financiare sau de investitori privați. “Ne-am obișnuit cu schimbările de regim politic și cu retorica politicienilor. Nu doar în România”, a afirmat astăzi, la Viena, Andreas Treichl, CEO al Erste Group.
În Austria, unde Erste, la fel ca toate băncile, trebuie să plătească o taxă bancară special impusă de autorități în anii crizei financiare, politicienii mențin, în unele declarații, o retorică adesea ostilă față de instituțiile financiare, dar și față de mici investitori. “Când politicienii afirmă că orice deținător de acțiuni este un speculant, este dificil să faci recomandări, să vorbești de posibile opțiuni de investiții pentru clasa de mijloc într-o perioadă cu dobânzi mici”, spune Treichl.
Retorica ostilă față de multinaționale reînviată recent în România nu vine, astfel, ca o noutate absolută, iar șeful Erste nu crede că politicienii vor merge mai departe de declarații. „Nu cred că politicienii din România sunt iresponsabili să se joace cu perspectivele de dezvoltare ale țării”, spune Treichl.
Discuția despre naționalitatea acționariatului este oricum una purtată greșit, crede acesta: “Ce are a face o bancă cu naționalitatea acționarului? Este condusă de management, de rentabilitate, de cât de bine reușește să-și servească clienții. BCR o bancă românească cât timp are ca scop să finanțeze economia românească, 99% din angajați sunt români, cum sunt și clienții”.
Introducerii unei taxe bancare speciale și în România, după modelul din Austria, pentru a aduce statului venituri suplimentare în cazul unor dificultăți bugetare ar avea consecințe nedorite, arată Treichl. “Dacă românii vor, să o facă, dar vor suporta consecințele. Dacă vor să-și reducă potențialul de creștere pentru a acoperi cheltuieli bugetare, să o facă. Dacă vor să fie responsabili cu viitorul populației și al economiei, să nu o facă.”
Anul trecut, taxa bancară plătită de Erste în Austria a crescut la 221 milioane de euro, în condițiile unei plăți unice de 200,9 milioane de euro făcute înaintea reducerii taxei, de anul acesta. Din 2017, Erste se așteaptă să plătească o taxă redusă la circa 100 milioane de euro pe an.
Taxa bancară a afectat, de altfel, profitul grupului Erste în ultimul trimestru al anului 2016, când a coborât la 85,6 milioane de euro, de la 204 milioane de euro în perioada similară a anului precedent. Pe întregul an, însă, grupul a reușit un profit net remarcabil de 1,26 miliarde de euro, în ciuda scăderii veniturilor din dobânzi și comisioane, circa o cincime din acesta fiind realizat de BCR, banca deținută în România.
Șeful Erste crede că mediul politic și al reglementărilor va rămâne unul incertitudini în toată Europa. “Reglementatorii ar trebui să ia o pauză, să facă un pas înapoi și să vadă ce poate face economia să crească, să se dezvolte”, spune Treichl, precizând, însă, că nu crede că vor fi relaxate reglementările, nici că va fi mai ușor să te capitalizezi sau să finanțezi întreprinderi mici și mijlocii.
Pentru România, perspectivele de creștere sunt foarte bune în continuare, în opinia conducerii Erste, cu un potențial special pentru activitatea de creditare. Grupul austriac nu crede în prognozele oficiale ale autorităților de la București pentru avansul PIB și deficitul bugetar, însă nu anticipează momentan riscuri foarte mari pentru stabilitatea financiră. Pentru 2017, Erste anticipează o creștere reală de 4,3% a PIBului României, sub cea pe care Guvernul a fundamentat bugetul, și un deficit bugetar de 3,5% din PIB, adică peste cel maxim impus în tratatul de la Maastricht statelor UE, deși Guvernul actual s+a angajat că se va ăncadra în limita de 3%.
