Proprietarii celor 76 de mall-uri funcționale în România anul trecut au încasat de la magazinele pe care le găzduiesc circa 660 de milioane de euro, cu 22,8% mai mult decât în anul anterior. Sunt cele mai mari încasări din istoria pieței moderne de retail și au fost realizate în al doilea an de pandemie. Doar proprietarii a 6 mall-uri au încasat mai puțini bani anul trecut, conform datelor Profit.ro.
România este pe locul 31 în clasamentul european cu o putere de cumpărare de 60% sub media europeană de 15.055 euro. Românii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 7.453 de euro. Bucureștenii au o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor cu aproape 86% peste media națională, dar totuși cu 8% sub media europeană, conform unui studiu GfK.. Locuitorii din Capitală au puterea de cumpărare de peste trei ori mai mare în comparație cu locuitorii celui mai sărac județ, Vaslui, unde venitul net disponibil reprezintă aproximativ 56% din media națională și puțin sub 28% din media europeană. În acest context, românii își cheltuie aproape o treime din veniturile acumulate în retail.
O parte din banii lăsați de români în magazine și restaurante ajung în buzunarele proprietarilor de mall-uri sub formă de chirii. Încasările record sunt impulsionate anual de noile inaugurări. În a doua parte a anului 2020 au fost deschise publicului 4 noi centre comerciale: Shopping City Târgu Mureș, Dâmbovița Mall din Târgoviște, Sepsi Value Center din Sfântu Gheorghe și AFI Brașov, care au generat în primul lor an de funcționare afaceri de 28 milioane de euro. Chiar și fără aportul acestora, încasările cumulate ale celorlalte malluri din țară ar fi depășit nivelul record al anului 2019.
Cu banii încasați pe închirierea spațiilor, proprietarii își acoperă împrumuturile accesate pentru construcția mallurilor. Nivelul datoriilor celor 76 de mall-uri din România a scăzut anul trecut de la 3,9 miliarde de euro la 3,4 miliarde de euro, conform datelor comunicate de proprietari la Ministerul Finanțelor Publice.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Anul trecut, peste 37% din banii proveniți din închirierea a peste 7.600 de magazine amplasate în centrele comerciale din țară au ajuns la proprietarii celor 17 mall-uri funcționale pe tot parcursul lui 2021 în București. Ponderea capitalei a scăzut vizibil, după ce ani la rând a fost spre 50%. Analiza Profit.ro nu include centrele comerciale deschise pe parcursul anului trecut, precum Bârlad Value Center sau Prahova Value Center.
Suprafața totală de vânzare a mall-urilor din București reprezintă 30% din stocul total de centre comerciale din țară, capitala având o densitate medie de 475 metri pătrați de spațiu de retail la mia de locuitori, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Regii mall-urilor
Analiza extinsă asupra afacerilor tuturor centrelor comerciale din România, realizată în exclusivitate de Profit.ro, arată că cele 20 de mall-uri ale sud-africanilor de la NEPI Rockcastle le-au adus anul trecut peste 200 milioane euro, cu 25% peste rezultatul anului anterior, și rămân liderii detașați ai acestui sector imobiliar. Traficul în mall-urile NEPI a crescut cu 35% în primul trimestru din 2022, comparativ cu nivelul din anul anterior, iar vânzările magazinelor (exceptând hipermarketurile) au fost cu 53% peste trimestrul întâi din 2021. Mai mult, în februarie și martie 2022 au fost depășite valorile din 2019, ceea ce indică o revenire la nivelurile de dinainte de pandemie.
Topul marilor proprietari este completat, pe locul doi, de antreprenorul ieșean Iulian Dascălu, care a încasat de pe urma celor cinci mall-uri dezvoltate de el venituri de 101 milioane de euro, cu 31% peste rezultatul anului 2020 și chiar și peste cifra de afaceri din 2019, cu excepția Iulius Mall Iași.
Odată cu deschiderea noului mall din Brașov, AFI Europe și-a consolidat locul trei în clasament, pe care l-a câștigat anul trecut. Cele trei mall-uri AFI din București, Ploiești și Brașov au raportat afaceri cumulate de 56,3 milioane euro, cu 62% mai mari decât în anul anterior, când nu a fost inclus și centrul comercial din Brașov. Cifra de afaceri raportată anul trecut de AFI Cotroceni, de 42,5 milioane euro, este cea mai mare din istoria mall-ului.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Milionara Anja Graf, "regina supremă a apartamentelor", pregătește construcția primului său complex de apartamente de închiriat, în mijlocul Bucureștiului. Vrea să se extindă în toată țaraBăneasa Investments, firmă controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, a rămas pe poziția a patra în ierarhie, cu un singur proiect. Veniturile Zonei Comerciale Băneasa (care include Băneasa Shopping City) au crecut cu peste 32%, până la 43,9 milioane de euro în 2021. De opt ani, proiectul din Băneasa se află pe primul loc în topul mall-urilor cu cele mai mari afaceri din țară.
Austriecii de la Immofinanz au pierdut locul cinci în top, în pofida creșterii încasărilor, în favoarea asocierii sud-africane MAS Real Estate/Prima Kapital, care a beneficiat de pe urma inaugurării proiectelor Dâmbovița Mall și Sepsi Value Center. Cu opt centre comerciale în portofoliu, sud-africanii au încasat anul trecut 43,4 milioane de euro, cu 38% mai mult decât în 2020.
Locul șase este ocupat de cele patru mall-uri din Cluj-Napoca, Constanța, Baia Mare și Pitești ale Immofinanz, care au încheiat anul cu venituri totale de 35,6 milioane de euro.
Pe locul șapte în clasament au urcat turcii de la Anchor Group, care au înregistrat cu București Mall și Plaza România din Capitală venituri cumulate de 20 milioane de euro, cu câteva sute de euro peste cele două mall-uri pe care le avea anul trecut dezvoltatorul portughez Sonae Sierra, care administrează Parklake din București și River Plaza din Râmnicu Vâlcea.
Afacerile rulate anul trecut de cei mai mari șapte proprietari au o pondere de circa 75% în veniturile încasate de toate mallurile din țară.
Schimbări în top
Primele două poziții în ierarhia mall-urilor cu cele mai mari afaceri din 2021 sunt neschimbate de opt ani. Zona Comercială Băneasa este urmată în clasament de AFI Cotroceni, iar pe locul trei s-a menținut, pentru al doilea an, Iulius Town din Timișoara, după afaceri de 30,8 milioane de euro. Interesant este faptul că pe locul patru a urcat zona comercială a complexului Palas din Iași, cu afaceri în creștere la 25,5 milioane de euro, după ce în anul anterior căzuse pe locul șase.
După ce în topul cu afacerile din 2020 Mega Mall a pierdut locul 3 în favoarea Iulius Town, în noul clasament a mai pierdut o poziție, în avantajul Palas, și a coborât pe locul cinci, cu afaceri în creștere la aproape 25 milioane de euro, dar încă sub vârful atins în 2019.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Dezvoltatorul Ecovillas a cumpărat de la un pilot de raliuri, un arhitect celebru și un furnizor de materiale un proiect rezidențial într-una dintre cele mai efervescente zone din BucureștiIulius Mall Cluj a coborât pe locul șase, chiar dacă veniturile sale au crescut cu peste 30%, până la 24,4 milioane euro, inclusiv cota partenerului său Unites T.
Mall-urile Anchor Grup, comasate pe o singură firmă, au urcat de pe locul nouă pe locul șapte, în defavoarea Sun Plaza, care a coborât o treaptă până pe locul opt, cu afaceri de 18,5 milioane euro. Locul nouă îi revine anul acesta mall-ului Parklake, care și anul trecut mai scăzuse o poziție în clasament, iar locul zece a fost păstrat de Promenada din București, cu afaceri de 17,7 milioane euro.
Tabloul general arată profit pentru mai mulți proprietari în 2021 față de 2019, comparația cu 2020 fiind irelevantă, deoarece primul an de pandemie a lovit puternic piața. Anul trecut, 36 din cele 76 de mall-uri din România au înregistrat profit, după ce în 2019 erau 34 de centre comerciale cu profit dintr-un total de 69 funcționale. În 2020, doar 23 de mall-uri din 72 existente au fost profitabile.
Deși numărul mall-urilor profitabile de anul trecut este mai mare decât al celor din 2019, rezultatul cumulat al acestora este aproximativ la fel și depășește ușor 100 de milioane de euro.
Un sfert din profiturile adunate în 2021 provin de la Zona Comercială Băneasa. Pierderile cumulate ale celorlalte 40 de centre comerciale au fost de circa 100 de milioane de euro, cu AFI Cotroceni pe primul loc, cu pierderi de 16,7 milioane euro, urmat îndeaproape de Mega Mall.
La capitolul datorii, AFI Europe a revenit pe prima poziție anul trecut, cu o sumă de peste 290 de milioane de euro, după ce a făcut schimb cu Mega Mall, care figurează cu datorii de circa 280 milioane euro. Noul mall AFI Brașov a intrat în topul datoriilor direct pe locul trei, cu suma de 182 milioane de euro. Pe locul patru se află mall-ul Vivo! Constanța, cu datorii de aproape 150 de milioane de euro, urmat de Parklake cu 136 de milioane de euro și Promenada București cu 123 milioane euro. Firma care administrează București Mall și Plaza România a trecut de pe poziția a treia în clasamentul datoriilor de anul trecut pe locul șapte în noul top, cu datorii scăzute la 100 milioane de euro, la jumătate față de anul anterior, conform datelor transmise Ministerului Finanțelor Publice.
Datoriile cumulate ale celor șapte centre comerciale, singurele care depășesc pragul de 100 de milioane de euro, reprezintă 36,5% din datoriile tuturor mall-urilor din România.
Vremuri mai bune pentru mall-uri
Dezvoltatorii imobiliari continuă extinderea portofoliilor de proiecte de retail din România. Spații cu o suprafata de peste 500.000 de metri pătrați sunt anunțate pentru următorii patru ani, zece dintre proiectele planificate având mai mult de 10.000 metri pătrați fiecare, potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox.
În prezent, Reșița, cu 73.000 de locuitori, este cel mai mare oraș din țară fără un proiect de retail modern.
Varianta mai blândă a Omicron, care a cuprins Europa Centrală și de Est în primul trimestru din acest an, a însemnat restricții mai ușoare în comparație cu valurile anterioare. În întreaga regiune, infecțiile au atins vârful în februarie, au scăzut brusc și au rămas la niveluri foarte scăzute. Imunitatea ridicată, fie datorită vaccinării, fie a infecției anterioare, a contribuit la mai puține urgențe medicale în această ultimă fază. Pe acest fond, specialiștii din sectorul de retail consideră că nu există niciun motiv să anticipeze introducerea de noi restricții legate de COVID-19 în Europa Centrală și de Est, ceea ce se traduce în așteptarea unor venituri în creștere în 2022.