Limitarea gradului de îndatorare la creditele acordate populației va genera reducerea numărului de clienți eligibili cu venituri mici și/sau diminuarea sumelor acordate. Cel mai important impact va fi în piața creditelor de consum acordate de instituțiile financiare nebancare, unde volumele se vor reduce cu două cifre, conform analizei Profit.ro. Unul dintre actorii din piață se așteaptă ca măsura să ducă la dispariția unor IFN și ca marjele de profit să se comprime, în timp ce bancherii se feresc să vină cu estimări de impact.
Mai jos - CALCULE cu ce sume vor mai putea împrumuta românii
Banca Națională a României a decis, după îndelungate discuții, limitarea administrativă a gradului maxim de îndatorare aferent împrumuturilor persoanelor fizice, pentru prima dat[ după 2007. Astfel, cei care vor să contracteze un împrumut de la începutul anului viitor vor putea să se întindă cu ratele lunare până la 40% din venitul net pentru creditele în lei, indiferent de destinație – ipotecar sau consum – și până la 20% pentru cele în valută. Limita la creditele ipotecare în lei crește până la 45% în cazul celor care cumpără pentru prima oară o locuință.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
BNR justifică măsura drept necesară pentru o creditare sănătoasă, dar susține totodată și că impactul va fi unul redus, care nu va afecta creșterea economică.
Măsura este discutată de aproape doi ani și trebuia inițial să intre în vigoare în această vară, însă BNR, și la presiunea Guvernului, dar și după consultări cu băncile și IFN, a venit cu o nouă formulă, care urmează să fie aplicată de la 1 ianuarie 2019, și care scoate din baza de raportare costuri precum cele de subzistență, taxe și impozite, sau pe cele privind șocul pe rata dobânzii sau pe evoluția cursului de schimb.
„Regulamentul este rezultatul unei viziuni de ansamblu a Băncii Naționale a României, care are date detaliate despre piață și economie și care a considerat că este nevoie de acest lucru după consultări îndelungate cu băncile comerciale”, spune Bogdan Preda, directorul executiv de relații publice și instituționale al Consiliului Patronatelor Bancare din România.
Bancherii evită să comenteze oficial măsura luată de BNR și potențialul impact.
„Vedem reglementarea ca fiind mai degrabă pozitivă. Se simplifică și unifică pragurile și dispar lucruri subiective precum coșul de consum, care varia de la bancă la bancă. La noi impactul e mai degrabă marginal, pentru că am fost prudenți”, explică reprezentantul unei mari bănci din piață.
Potrivit BNR, media gradului de îndatorare la bănci este în prezent de 47% pentru creditele ipotecare și de 45% în cazul celor de consum. Doar ajustarea la noile valori maxime permise va duce la scăderea cererii eligibile, dar aceste date nu spun toată povestea.
Potrivit ultimului raport de stabilitate financiară, valoarea mediană a gradul de îndatorare la creditele ipotecare era aproape 34% în martie 2017 pentru debitorii cu împrumuturi noi luate în ultimul an, baza de raportare a salariilor fiind decembrie 2016.
Valoarea mediană a gradului de îndatorare a celor cu venituri între salariul minim și salariul mediu (aproximativ o treime dintre persoanele care au contractat împrumuturi) era de aproape 46%. Cum mediana reprezintă punctul de mijloc din distribuție, rezultă că jumătate dintre debitori aveau un grad de îndatorare de peste 46%, ceea ce i-ar fi făcut neeligibili să cumpere o locuințe cu un credit la suma solicitată, dacă reglementarea anunțată acum de BNR ar fi fost în vigoare. Altfel spus, persoanele care au solicitat credit ar fi fost puse fie în situația de a împrumuta o sumă mai mică, fie de a renunța la împrumut.
În cazul împrumuturilor de consum, valoarea mediană a gradului de îndatorare era de aproape 24%, fiind similară în cazul celor cu venituri sub medie.
Presiune tot mai mare pe IFN
Reprezentantul unei instituții financiare nebancare importante din piață spune că gradul mediu de îndatorare pentru creditele de consum acordate este de 51% și că noua reglementare va reduce volumele de creditare.
„Dacă s-ar fi aplicat anul ăsta până acum, ar fi existat un impact în valoare și volume de două cifre.
Te raportezi la venituri demonstrabile, dar sunt milioane de români care nu au veniturile la alb. Îi lovește pe cei cu venituri mici, dar care câștigă mai mult decât pot demonstra”, explică sursa citată, care se așteaptă ca industria să fie afectată într-un mod similar, în condițiile în care gradul maxim de îndatorare a mers până la 70-75%.
Ștefan Dumitru, directorul general al Extra Finance, unde este și acționar împreună cu Radu Dimofte, se așteaptă ca piața de micro-credite să vadă un impact mediu spre semnificativ.
„Din analizele pre-ședință, pe estimări, ne afectează cu între 25% și 30% ca număr de clienți și 30-40% ca sume acordate”, explică Dumitru, care menționează că estimările sunt făcute cu includerea cheltuielilor de subzistență în calculul venitului eligibil, acestea fiind însă îndepărtate în noua formă a reglementării, astfel încât să „nu omoare piața”.
La nivelul membrilor din Patronatul Creditului IFN, gradul mediu de îndatorare este de 70%, dintre care circa 20 de puncte procentuale revin veniturilor de subzistență – 250/300 de lei, în funcție de companie – ponderea acestora fiind importantă pentru că cei care apelează la astfel de împrumuturi sunt, în general, cei cu venituri mici.
„Probabil că unii o să se retragă. O să mai rămână pe piață câțiva, sperând să scoată un profit minimal”, explică Dumitru, adăugând că afacerile sunt din ce în ce mai afectate de reglementări. BNR a introdus, înceând cu acest an, cerințe de capital suplimentare pentru IFN ce percep dobânzi efective peste anumite niveluri.
Creșterea dobânzilor mărește ratele lunare, salariile mai compensează doar parțial
De la un nivel minim istoric de sub 0,7% înregistrat anul trecut, rata ROBOR la 3 luni a ajuns la puțin peste 2% la începutul primăverii, pentru ca în toamnă să ajungă la 3,1%. Creșterea substanțială a ratei ROBOR, în funcție de care sunt calculate dobânzile variabile, a adus și majorarea ratelor la credite, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
Calculele sunt realizate pe datele BNR privind valoarea mediană de 193.000 de lei a unui credit Prima Casă, respectiv de 161.000 de lei a unui credit ipotecar standard, ambele pe 30 de ani.
Potrivit raportului de stabilitate citat, gradul median de îndatorare pentru creditele noi a crescut între martie 2017 și martie 2018 cu 10 puncte procentuale pentru creditele ipotecare și cu 5 puncte procentuale pentru cele de consum. Această evoluție ar fi trebuit să fie foarte îngrijorătoare în mod normal, numai că datele pe care a calculat BNR nu sunt actuale. Banca centrală s-a raportat la salariile din decembrie 2016, însă lefurile au crescut între timp.
Calculele Profit.ro pe baza datelor curente privind salariile medii din economie arată că gradul de îndatorare s-a menținut constant până în martie, iar de atunci a început să crească pentru că impactul dobânzilor majorate a întrecut creșterea salarială medie.
Ce sume vor mai putea împrumuta românii
La salariul minim actual de 1.162 de lei net, rata maximă este de 465 de lei. De la 1 ianuarie, salariul minim va crește cu 150 de lei pe suma brută, ceea ce va corespunde unui net de 1.247 de lei. Rata lunară maximă pentru cei cu venitul minim ar ajunge astfel la aproape 500 de lei de la începutul anului viitor.
Un debitor cu salariul minim s-ar califica astfel la un credit de consum de maximum 23.000 de lei pe 5 ani, în condițiile în care dobânda anuală efectivă s-ar păstra la nivelul actual de circa 11%.
În cazul unui credit ipotecar, suma maximă împrumutată n-ar putea trece peste 95.000 de lei pe 30 de ani, în condițiile în care rata n-ar trebui să depășească 45% din venituri pentru un credit aferent primei locuințe. De altfel, la circa 20.000 de euro, banii ar ajunge doar pentru achiziționarea unei garsoniere într-un oraș mic și fără perspective.
În cazul celor care câștigă la nivelul salariului mediu pe economie (2.708 lei în iulie), rata maximă ar ajunge la aproape 1.220 de lei. Debitorii cu un astfel de venit pot accesa un credit de circa 200.000 de lei (circa 43.500 de euro) pe 30 de ani, la o dobândă efectivă de 6%. Suma ar fi suficientă pentru o locuință de 36 metri pătrați, la prețurile medii la nivel național, fără a lua în calcul avansul – minim 5% prin Prima Casă, respectiv 15% prin creditul standard.
Pentru persoanele care lucrează în mediul privat, salariul mediu era chiar mai mic în luna iulie, de 2.535 de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Astfel, rata lunară ar putea ajunge la maximum 1.014 lei pentru un credit standard și la 1.140 de lei în cazul primei locuințe. Potențialii debitori ar putea împrumuta, astfel, până la 190.000 de lei pentru prima locuință sau aproape 50.000 de lei printr-un credit de consum pe 5 ani.
Angajații de la stat s-ar putea întinde, însă, la credite mai mari, în condițiile în care au un salariu mediu net mult mai mare – 3.372 de lei. Astfel, un bugetar care câștigă cât media ar putea lua un credit pentru locuință de până la 255.000 de lei (55.400 de euro) cu o rată de circa 1.510 lei sau un credit de consum de până la 62.000 de lei cu o rată de circa 1.330 de lei.
Sumele maxime pot crește dacă solicitantul va aduce un co-plătitor, astfel încât ratele să fie raportate la un venit net mai mare. Unele bănci solicită ca titularul și co-plătitor să fie căsătoriți sau să fie rude de gradul I.
Astfel, două persoane care câștigă fiecare un salariu minim net pe economie ajung cu suma maximă ce poate fi împrumutată la un nivel similar exemplului de mai sus privind salariul mediu net pe economie din mediul privat.
Două persoane care cumulează două salarii medii nete din mediu privat par putea ajunge la o rată de peste 2.000 de lei, ceea ce ar permite, teoretic, un împrumut de până la 385.000 de lei (circa 83.700 de euro) pentru prima locuință.
Creditorii vor putea să depășească gradul maxim de îndatorare pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, a mai anunțat BNR. Profit.ro a scris că această prevedere ar urma să se aplice doar împrumuturilor oferite persoanelor cu venituri peste medie, însă în comunicatul BNR în care a fost anunțată modificarea regulamentului de creditare nu apare nicio mențiune în acest sens, iar proiectul în sine nu a fost încă publicat.
