″Toată lumea a intrat într-un altfel de criză, al cărei orizont de desfășurare nu cred că-l putem defini limpede. Nu știm ce va urma. Din perspectiva asta, atât mediul privat, cât și mediul decident, analizează diverse tipuri de scenarii. În scenariul cel mai rău, se analizează varianta în care economia globală va fi influențată de o cotație a petrolului care ar atinge sau ar sări de 200 de dolari barilul″, a spus Apostol, la Maratonul Profit.ro ”Securitate energetică 2026”.
El a arătat însă că există și o altă variantă luată în calcul, mai optimistă, în care conflictul din Golful Persic ar lua sfârșit mai repede și, datorită unui volum de producție existent, disponibil pe piață, s-ar domoli tendința ″șocantă″ a inflației țițeiului și gazelor naturale.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Black Sea Oil & Gas, E.ON, Nova Power & Gas, Federației Patronale a Energiei (FPE), ENEVO Group, Hidroelectrica, PPC, OMV Petrom, Electrica, Romgaz, Premier Energy, Tinmar Energy
″Măsurile care trebuie luate, deopotrivă la nivelul Uniunii Europene și la cel al statului român, trebuie să țină cont de cât mai multe aspecte din piață. Astfel încât, din dorința de a echilibra și de a atenua un șoc real, să nu producă altceva, o distorsiune a pieței pe termen mediu și lung, nu numai în plan imediat.
Ăsta este subiectul major pe care îl avem în dialogul nostru cu decidenții.Trebuie atenție la modul în care se construiesc astfel de măsuri, ca să nu producă un rău care să covârșească efectul pozitiv pe care îl urmăresc″, a punctat șeful FPE.
Întrebat dacă războiul din Orientul Mijlociu reprezintă un argument pentru impulsionarea decarbonării și electrificării economiilor europene sau dimpotrivă, Apostol a declarat că ″Europa s-a aruncat singură într-o capcană, fără voia ei și fără știință, adică neintenționat″.
″Industria europeană era dependentă de gazul natural importat din Rusia și de o rețea fizică de transport prin conducte. După aceea, s-a aruncat într-o altă zonă, prin achiziții de LNG (gaz natural lichefiat – n.r.) din Qatar, pe o altă rețea de furnizare, prin intermediul vapoarelor, care acum sunt puse la strâmtoare, ca să folosim acest proverb iranian, celebru deja pe internet: suntem toți la strâmtoare.
Din cauza acestei strâmtori, industria europeană are de suferit. Evident că va trebui să găsească soluții alternative. Asta include și utilizarea de resurse de hidrocarburi, pentru că gazul natural trebuie privit și ca o resursă de securitate energetică, și ca o sursă de finanțare a investițiilor și tehnologiilor necesare tranziției energetice.
În același timp, însă, Europa trebuie să găsească și resurse de contracarare a elementelor de criză pe care le traversează acum. Probabil că o decizie la nivel european de reorientare a unor fonduri masive spre retehnologizare. Tehnologiile noi necesită investiții serioase, care nu se pot face de pe azi pe mâine și cu bani puțini. Și atunci un efort european de a găsi alternative viabile la astfel de capcane, în care Uniunea Europeană a căzut fără voia ei, sunt binevenite dacă vor prinde viață.″, a conchis directorul general al FPE.
Din Federația Patronală a Energiei (fosta Federație Patronală Petrol și Gaze) fac parte operatori de infrastructuri energetice de transport (Transgaz și Conpet), producători de gaze și energie (OMV Petrom, Romgaz, Black Sea Oil&Gas, Amromco, Dacian Petroleum, XP, Stratum, Electrocentrale Borzești, Green Tech), operatorul de înmagazinare de gaze Depogaz, comercianții de carburanți MOL România, Oscar Downstream și Vulcan, precum și firme de servicii în domeniul energiei și gazelor precum Siemens, Stimpex, Habau, Inspet, IRIGC sau Rig Service.
