Liberalizarea pieței de energie, la 1 iulie, trebuie să asigure șanse egale de succes pentru toți concurenții, fără să apară un jucător nou care să dezechilibreze piața, pentru că nu a “dus în spate” schema de plafonare a tarifelor, ce a afectat în mare măsură companiile de profil, spune, la Maratonul Profit.ro TV - Securitatea Energetică a României, George Agafiței, Director Afaceri Instituționale și Reglementări PPC România.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și de postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul ACUE, ELCEN, ENGIE, E.ON, OMV Petrom, Rețele Electrice România, Romgaz, Suciu Partners, Tinmar
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
El a criticat, totodată, modul de aplicare a “taxei pe stâlp”, o decizie introdusă “peste noapte” și care dus la o confuzie generală, dar și noul nivel al ratei de rentabilitate stabilită de ANRE pentru distribuitori, aflat acum la un nivel chiar mai mic decât cel al dobânzii titlurilor de stat.
“În privința liberalizării, pe partea socială Guvernul se poate folosi de cardurile de energie, care există și sunt funcționale, cu o redefinire și o țintire a consumatorului vulnerabil, cu componenta de sărăcie energetică, chestii definite la nivel european și local. În ceea ce privește piața, este foarte important să avem a level playing field (șanse egale de succes pentru toți concurenții, n.r.), un teren egal de joc, pentru că furnizorii tradiționali mari vin cu niște datorii foarte mari din spate din cauza schemei de compensare – plafonare, cu o lipsă acută de lichiditate, cu costuri de creditare care nu le sunt recunoscute de cadrul legislativ și nu am vrea să vedem cumva că după schema de plafonare apare un jucător nou, care nu a trebuit să ducă în spate această schemă și care vine să dezechilibreze piața”, a spus Agafiței.
Una dintre propunerile PPC România adresate Guvernului și ANRE a fost un mecanism de creare, împreună cu producătorii, a unei predictibilități în ceea ce privește cantitățile de energie puse pe piață, care să poată conduce și la semnale de preț pe termen lung, astfel încât investitorii să-și poată fundamenta planurile de afaceri.
“Lichiditatea este aproape inexistentă în momentul de față și nu avem un preț corect, nu știm cât costă energia, pentru că ai pe de parte un preț plafonat către consumatorul final, o lipsă acută de lichiditate din partea producătorilor, ies cantități mici în piață și sărim toți pe ele și se distorsionează prețul”, a sintetizat Agafiței situația actuală a pieței energiei și distorsiunile privind prețul.
În ceea ce îi privește pe distribuitori, cea mai mare nemulțumire actuală este legată de rata de rentabilitate, un indicator în funcție de care investitorii aleg piețele în care urmează să aloce fonduri.
“Acum rata de reantabilutate este de 6,94%, față de 7% dobânda titlurilor de stat. Cum pot să îi explic unui investitor că este mai bine să bage 100 de milioane de euro în rețele, unde există riscul să nu ți se recunoască toate costurile și ai o rată de rentabilitate mai mică decât să mergi către bondurile de stat unde nu ai nicio taxă, niciun impozit și știi sigur că vei lua 7%. Dar evident PPC este un investitor responsabil, ne-am dublat planul de investiții și suntem dispuși să îl triplăm dacă se va ajunge la un consens cu ANRE”, completează Agafiței.
El a vorbit și despre taxa pe stâlp, criticând nu atât necesitatea cât în special modul de implementare, în baza unei ordonanțe de urgență date “peste noapte”, urmată de discuții interminabile și o confuzie generală.
Agafiței a explicat să principal problem este legată de lipsa de predictibilitate, mai ales pentru un investitor de calibrul PPC, cu planuri de miliarde de euro în regiune.
“Este foarte greu pentru un investitor să aibă o predictibilitate pe termen lung în momentul în care vii cu o taxă pe care nici nu știi cum se aplică, unde se aplică, ce se pune, ce se scade, stai puțin că baza stâlpului este la autoritatea locală dar stâlpul ar trebui plătit la noi... e stâlp amortizat, neamortizat... sunt niște discuții interminabile care trebuiau făcute de mult timp înainte de a ieși legislația. Altfel, vii cu un OUG dat peste noapte, ăsta e, luați-l, vă consultăm noi peste vreo 2 luni. Ne consultăm și acum, nu știm cum arată și luna viitoare trebuie să intre în vigoare. E o confuzie generală”, transmite reprezentantul companiei energetice.
Extrem de afactate de o astfel de taxă sunt de exemplu parcurile eoliene, pentru care o taxă similară a fost introdusă și în 2017-2018, în favoarea autorităților locale. Atunci însă instanțele au obligat autoritățile locale să returneze sumele încasate, iar în final s-a apelat la fondul de rezervă bugetară: ”Plimbăm bani dintr-un buzunar în celălalt!”, spune acum Agafiței.
El a vorbit și despre un alt proces câștigat de PPC, prin care Ministerul Energiei a fost obligat să achite companiei sumele restante.
“Obligația survine doar pentru cota a avans care este trecută în legislație. Din aprilie 2024 în legislația curentă pentru schema de plafonare și compensare nu mai există un termen clar în care statul este obligat să plătească. Din păcate după multe discuții pentru prelungirea schemei, în care noi am solicitat în mod deosebit să se introducă un termen de plată foarte clar s-a ajuns într-o formă în care să se spună că Ministerul Energiei plătește în 10 zile de când primește banii de la Ministerul Finanțelor, fără să avem vreo obligație pentru Finanțe de a achita.
Dincolo de problema evidentă de lichiditate și de costurile mari de finanțare, atunci când mergem către o bancă, ea trebuie să aibă un termen de timp rezonabil în care știe că își poate recupera sumele pe care le creditează către un client. E foarte greu să le spunem băncilor: știți, o să ne plătească statul, nu știm exact când”, a mai spus Agafiței, care speră totuși la o rezolvare a acestei probleme, în urma dialogului cu ANRE și ministerele Energiei și Muncii.
Compania Rețele Electrice România (Grup PPC) operează rețele cu o lungime totală de 134.000 km în 3 zone importante ale României: Muntenia Sud (inclusiv București), Banat și Dobrogea și acoperă o treime din piața locală de distribuție.
