Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, BRD, CEC Bank, Salt Bank
Potrivit directorului MIPE, România a acumulat experiență valoroasă din cele trei perioade de programare a fondurilor de coeziune, îmbunătățindu-și capacitatea de a livra rezultate pe teren, a spus directorul MIPE.
”Suntem la a treia perioadă de programare a fondurilor - au avut diverse denumiri, fonduri structurale, fonduri de coeziune, le spunem simplu fondurile europene -, a treia perioadă în care am crescut, am învățat și se poate spune că România, din această perspectivă, poate fi considerată o bună practică la nivelul Uniunii Europene, în ciuda criticilor aduse legate de implementare, că am absorbit prea mult sau prea puțin, în sensul în care rezultatele se văd”, a susținut Laura Marinaș.
Astfel au fos înregistrate progrese semnificative în absorbția fondurilor de coeziune, media pe locuitor crescând considerabil, iar anumite regiuni depășind 75% din media UE.
În perioada de programare 2021-2027, au fost primite peste 9,3 miliarde de euro, reprezentând 30,2% din alocare, România situându-se pe locul 2 la nivel european în termeni absoluți, cu o rată de absorbție de aproximativ 24-25%.
Totodată, peste 1.500 de proiecte sunt contractate, cu o valoare a contribuției UE de peste 114% din alocare, țintind o rată de absorbție de 100% până la finalul perioadei (decembrie 2029).
Fondurile au sprijinit peste 50.000 de persoane în domenii precum ocuparea și educația, și peste 1,5 milioane de persoane vulnerabile, cu rezultate vizibile în infrastructură (feroviară, energie regenerabilă, apă-canalizare) și conectivitate.
Pentru perioada de programare 2028-2034 a UE, prioritățile includ reducerea disparităților regionale, tranziția digitală și verde, inovația, competențele viitorului și coeziunea socială, a spus directorul MIPE.
Comisia Europeană a lansat primul pachet de propuneri de regulamente pentru viitoarea perioadă de programare, 2028-2034, care acordă o atenție particulară regiunilor mai puțin dezvoltate.
”Obiectivul fundamental al politicii de coeziune rămâne ancorat în Tratat, în reducerea acestor decalaje de dezvoltare, dar ca obiective care sunt vizate la nivel european și evident sunt transpuse ulterior și la nivel național. Vorbim de priorități și domenii identificate care susțin tranziția digitală, inovația și competențele viitorului, tranziția verde și îmbunătățirea managementului resurselor, în continuare conectivitate, coeziunea socială, evident regiunile vulnerabile și cele de pe granițe cu zone de conflict”, a afirmat Laura Marinaș.
Potrivit acesteia, viitoarea perioadă de programare va avea însă o nouă logică, care și la nivel europan și la nivel național integrează două mecanisme recente: cel al politicii de coeziune, gestionată în management partajat, fondurile structurale, și experiența finanțaării prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
”Următorul buget integrează două experiențe într-un model absolut nou, în care încercăm să combinăm un mecanism bazat pe performanță, banii sunt plătiți de Comisia Europeană, sumele intră în țară plătite de Comisia Europeană, pe baza și în funcție de rezultatele obținute. Dincolo de cifre, absorție, cât bani au intrat, câte proiecte am contractat, aceste resurse le vom primi în funcție de performanța de a livra resursele. Acesta este modelul”, a subliniat directorul MIPE.
Marinaș a mai arătat că va deveni absolut esențială capacitatea de a livra rezultate pe teren, așa cum e cazul cu fondurile din PNRR.
”Astfel, mecanismul de finanțare în relație cu Comisia Europeană va fi în unul bazat pe ținte și jaloane, plăți pe care le face Comisia Europeană pentru capacitatea de a livra pe teren rezultatele promise.
Viitoarea perioadă de programare va integra un astfel de mecanism, ceea ce înseamnă că depinde de noi, ca stat, cum ne definim prioritățile, cum ne stabilim etapele intermediare și cum construim această capacitate de a livra pe teren rezultatele promise”, a spus Laura Marinaș.
În ce privește România, prioritățile țin în continuare de conectivitate, de investiții în tehnologie și competențe pentru a ne integra în lanțurile valorice și a ne valorifica avantajele competitive, de consolidarea capacităților de apărare, de reziliență, de securitate și schimbări climatice.
