Portul Constanța, coridoarele TEN-T și conexiunile spre est devin elemente centrale într-o strategie care nu mai vizează doar dezvoltarea economică, ci și capacitatea de reacție logistică într-un context de conflict, a transmis Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la Maratonul Profit.ro Infrastructura care Conectează România.
Evenimentul este transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
Contextul geopolitic actual pune presiune directă pe infrastructură, în special prin efectele din energie și transport.
„Avem un nou război care pune foarte mare presiune pe tot ce are legătură cu zona energetică, de la prețuri până la transport”, a spus Dobre.
În paralel, ciclul de finanțare actual se apropie de final, iar discuția se mută deja spre alte instrumente.
„Suntem pe final de PNRR, deja discuția se duce spre zona militară și fonduri SAFE”, a spus Dobre. Această mutare schimbă natura proiectelor: infrastructura nu mai este doar economică, ci devine parte din arhitectura de securitate.
TEN-T nu mai înseamnă doar trafic, ci și mobilitate militară
România este traversată de coridoarele europene TEN-T, care structurează investițiile majore în transport. Aceste coridoare nu mai sunt definite doar prin volume de trafic sau randament economic.
„România este poziționată pe aceste coridoare Trans-European Network, care traversează țara noastră atât de la est la vest, cât și de la nord la sud. Trebuie să finalizăm aceste coridoare la standardele europene, care nu mai sunt doar sociale și economice, ci și de mobilitate militară, cu rigori legate de gabarite și sarcină pe osie. Trebuie să îndeplinim aceste condiționalități până în 2030 pentru rețeaua centrală și până în 2050 pentru rețeaua globală”, arată acesta.
Estul devine prioritar: Ucraina și Republica Moldova
În acest nou context, infrastructura din estul României capătă o importanță strategică, dincolo de logica tradițională de dezvoltare.
„Vedem o dezvoltare importantă în partea de est a României, în conectivitate transfrontalieră cu Ucraina și Republica Moldova, atât în context actual, cât și în perspectiva unei viitoare reconstrucții a Ucrainei”, spune oficialul guvernamental.
Această repoziționare înseamnă investiții orientate nu doar spre interiorul țării, ci și spre capacitatea de a gestiona fluxuri externe majore.
Constanța, poarta de intrare în Europa Portul Constanța devine elementul central al acestei reconfigurări, fiind unul dintre puținele puncte prin care fluxurile din est pot intra rapid în Uniunea Europeană.
„Portul Constanța are un uriaș potențial de a fi o poartă de intrare în Europa. Dar acest potențial depinde de infrastructura din spatele portului. Fără o rețea feroviară și rutieră dezvoltată, el nu poate să-și atingă acest potențial. Dacă ne uităm la infrastructura feroviară din port în 2020 și în 2024, vedem același spațiu cu peste 100 de linii modernizate, aduse în parametri operaționali”, este arătat.
Această accelerare nu este întâmplătoare. „Acest before and after are legătură cu războiul din Ucraina. Ne pregătim și pentru ce ar însemna reconstrucția Ucrainei”, a spus Dobre.
Blocajul real e în hinterland
Problema majoră nu este capacitatea portului în sine, ci capacitatea de a scoate marfa din el. „Fără infrastructură de acces și dezvoltarea hinterland-ului, de a scoate din port marfa, nu o să avem succes”, conform acestuia.
Aici intervin proiectele feroviare și logistice din jurul Constanței, inclusiv cele cunoscute sub numele de „Valul lui Traian”.
„Sunt 32 de linii de cale ferată modernizate înainte de intrarea în port, o zonă de așteptare pentru trenurile de marfă, tocmai pentru a nu îngreuna transportul pe coridor și a nu congestiona portul”, spune Dobre. Aceste investiții creează un sistem tampon între port și rețeaua națională, permițând gestionarea fluxurilor mari fără blocaje.
Pe lângă infrastructura feroviară, portul beneficiază și de conexiuni rutiere și navale care îi cresc relevanța strategică.
„Portul Constanța are o cale ferată modernizată, două autostrăzi funcționale, A4 și A2, și legături în dezvoltare spre Tulcea și podul de la Brăila, spre Moldova”, arată directorul.
Canalul Dunăre-Marea Neagră intră în reparații
Canalul Dunăre–Marea Neagră și fluviul sunt deja integrate în coridorul european Rin–Dunăre, care leagă Europa Centrală de Marea Neagră.
„Canalul Dunărea–Marea Neagră și Dunărea fac parte din coridorul TEN-T multimodal Rin–Dunăre. Avantajul decisiv față de alte porturi din Marea Neagră este conectarea la sistemul fluvial european. Un lucru pe care alte porturi din bazinul Mării Negre nu-l au este canalul Dunărea–Marea Neagră și Dunărea ca vector de mobilitate”, este transmis.
Oficialul a detaliat că vor fi lucrări la canal. „Avem finanțări pentru îmbunătățirea navigabilității – ecluze, maluri, tot ce creează congestii pe canal. Un proiect extrem de important pentru creșterea numărului de zile de navigabilitate și a capacității – să avem pescaj suficient pentru nave pline tot timpul anului”,afirmă oficialul.
Problemele actuale sunt că avem ape mici vara, ceață, îngheț iarna. „Se urmărește navigabilitate 365 de zile pe an”, a spus Dobre.
