Ce se întâmplă cu investițiile în decarbonare din punct de vedere financiar și tehnic, Care este situația disponibilității și accesului la resursele de materii prime finite, Soluții de diversificare a surselor de aprovizionare energetică în România sunt doar o parte dintre întrebările la care se va răspunde la Maratonul Securitatea Energetică a României, programat să fie organizat de Profit.ro TV pe 13 martie.
Evenimentul va fi transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și de postul de televiziune Prima News.
Context
13 martie - Maraton Securitate energetică
25 martie - Eveniment Profit.ro IMM - Micii antreprenori, prinși în mijlocul tensiunilor economice și sociale
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
• Securitatea energetică se afla în pragul noii ere protecționiste, autarhiste, naționaliste, în care Uniunea Europeană pare să se oprească la jumătate cu decarbonarea post-Trump. Cum se pozițuionează România, după ce ministrul Energiei a anunțat: ″Voi prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor Green Deal asupra sectorului energetic românesc″.
• Riscuri noi de securitate energetică: România a angajat fonduri UE nerambursabile de miliarde de euro pentru decarbonare în energie (parcuri eoliene și fotovoltaice, stocare, prosumatori, contracte CfD etc). Transelectrica și distribuitorii s-au apucat de investiții tot de miliarde în întărirea rețelelor, pentru acomodarea noii producție regenerabile masive, dar și pentru creșterea capacității de export și import de energie.
• Pe termen scurt și mediu, în sectorul gazelor, securitatea energetică pare cea mai mică problemă ca urmare a începerii din 2027 a producției în Neptun Deep. Cum va putea fi asigurată aceasta însă după 2035 când producția din Marea Neagră va intra într-un declin natural, mai ales dacă este extinsă rețeaua de gaze în zonele rurale și ar fi construite, așa cum susțin unii politicieni și analiști, combinate
petrochimice și mai multe centrale pe gaze?
• Oportunitățile de securitate energetică sunt clare în zonele producției de gaze, distribuției de gaze, centralor electrice pe gaze. Pe lângă acestea, e fezabilă continuarea producției de energie pe cărbune, cu modernizări și high- tech pentru reducerea cât mai amplă a emisiilor?
Teme de dezbatere
1. Ce se întâmplă cu investițiile în decarbonare din punct de vedere financiar și tehnic, în condițiile în care s-au schimbat legi și norme, s-
au făcut strategii, s-au luat credite și s-au angajat contractual investiții în ideea de net zero până în 2050?
2. Diferența dintre securitatea energetică și independența sau autarhia energetică? Cine suportă costurile suplimentare, și CAPEX (cineva trebuie să investească în capacități) și OPEX (cineva trebuie să suporte costurile de operare ale capacităților, inclusiv în momentele în care nu funcționează ca urmare a creșteri inevitabile a ponderii surselor de energie intermitente)?
3. Diferența dintre securitatea energetică geopolitică și securitatea de funcționare a sistemelor energetice. Cum poate fi atenuată, eliminată
chiar, vulnerabilitatea dependenței de un “agent statal străin” fără a pica în cealaltă extremă, în care sistemele devin vulnerabile ca urmare a dependenței de un “agent privat intern” cu producție intermitentă?
4. Cum este afectată securitatea energetică a României de faptul că, cel puțin în ceea ce privește gazele, dar și electricității (regiunea are cele mai mari prețuri spot din UE), ea este înconjurată de state vulnerabile energetic?
5. Securitatea energetică vs. Libera concurență. Intervenții ale statului motivate de rațiuni de securitate energetică în tranzacții intre companii (ex. cazul E.On – MVM)
6. Ce rol joacă Securitatea energetică în securitatea economică a României și a UE
7. Care este situația disponibilității și accesului la resursele de materii prime finite (petrol, gaze, cărbune, hidrocarburi, uraniu, etc.) și regenerabile?
8. Situația prețurilor și a stabilității acestora – impact asupra securității energetice. Cât de vulnerabil e mediul economic sub presiunea fluctuațiilor de preț și a volatilității prețurilor?
9. Situația rutelor de transport de care depinde securitatea energetică
10. Provocări în fluxurile de aprovizionare actuale
11. Provocări pentru asigurarea investițiilor și a resurselor umane în domeniul energetic, esențiale pentru securitatea energetică
12. Principalele riscuri geopolitice și geostrategice în domeniul energetic. Surse de conflict, amenințări pentru livrările actuale de resurse energetice
13. Ce riscuri sociale implică instabilitatea ofertei de energie? Cum se modifică comportamentul corporatist?
14. În ce măsură politicile recente de mediu au ajutat sau, dimpotrivă, au subminat mai mult securitatea energetică în Europa și în lume?
15. Cât de pregătite sunt companiile românești din energie pentru a face față principalelor provocări la adresa securității energetice (hazarduri naturale sau accidente, avarii, sabotaje, furturi, etc)
16. Soluții de diversificare a surselor de aprovizionare energetică în România
17. Care e situația stocurilor de urgență și a surplusurilor necesare pentru protecția infrastructurilor energetice critice?
18. Cum contribuie relațiile dintre furnizori și consumatori la securitatea energetică? Ce poate fi îmbunătățit?
19. Provocări pentru proiectelor de interconectare transfrontalieră în sectorul petrolului, gazelor naturale și energiei electrice;
20. Cum ar trebui reformată politica energetică a UE