Istoria consemnează multe momente grele în existența omenirii, cauzate de conflicte armate, calamități și alte nenorociri care s-au abătut, direct sau indirect, asupra oamenilor. De fiecare dată, mai devreme sau mai tîrziu, mai mult ori mai puțin reușit, oamenii au depășit vicisitudinile, lăsându-le în urmă. Și așa a apărut civillizația prezentului.
Societatea contemporană (postmodernă) este evalută într-un spectru larg de opinii. Unii spun că aceasta și-a atins nivelul maxim de dezvoltare, alții susțin că este departe de acest nivel, iar alții afirmă că a ajuns la un moment de cotitură și trebuie să se redefinească.
Deși unora li se va părea o asemănare forțată, consider că societatea seamănă, cel puțin într-o oarecare măsură, cu dispozitivele informatice, deoarece în mod recurent este depășită moral sau tehnic de realități și intră în blocaj sau regres, devenind anacronică, deoarece regulile nu mai satisfac nevoile sau interesele membrilor societății.
Tot așa, computerele, telefoanele inteligente și, în general, toate sistemele informatice care funcționează pe baza unor programe informatice, după un timp, se uzează moral sau tehnic.
Mutatis mutandis, societatea trece prin perioade în care instituțiile devin inadecvate, sistemele de valori se reconfigrează, iar nevoile oamenilor se schimbă. Altfel spus, în cadrul societății apar realități care modifică relațiile sociale, întrucât acestea se derulează cu mare dificultate și nu mai servesc intereselor oamenilor. În astfel de situații, se instalează blocajul sau apare regresul social și se creează condițiile prilenice pentru ivirea unor conflicte.
Cum poate societatea să iasă din astfel de situații? Dintre soluțiile posibile pentru ieșirea din blocaj, una ar putea fi aceea a acceptării unui T-zero, care să permită un restart social. Aceasta nu trebuie să fie o schimbare absolută sau de mare anvergură, ci poate fi o simplă actualizare (update) a sistemului social pentru a satisface nevoile reale ale oamenilor, cu menținerea a ceea ce s-a probat că este valoros pentru sistemul social.
In concreto, adaptarea sistemului social trebuie să concorde cu nevoile oamenilor, fără ca aceasta să presupune în modificarea din temelii a regulilor existente, ci în schimbarea celor care sunt depășite sau inadecvate și instituirea unor reguli pentru noile realități. Reconfigurarea sistemului social trebuie să înceapă cu Legea fundamentală (Constituția), care s-a dovedit a fi, sub anumite aspecte, inadecvată pentru realitățile contemporane. Am în vedere regimul Curții Constituționale, competența ministrului justiției în raport cu procurorii, competența CSM, CSAT și a Avocatului Poporului, imunitatea parlamentară și prezidențială etc. Apoi, în Constituție ar trebui să fie înscrise noi dispoziții referitoare, inter alia, la: menționarea unui procent din PIB care să fie alocat educației; stabilitatea regimului fiscal, care să nu poată fi schimbat mai devreme de 4 ani; înscrierea principiului contributivității pentru stabilirea pensiilor; principiul transparenței și digitalizării activității autorităților și instituțiilor publice; înscrierea principiului ocupării funcțiilor publice pe bază de competență; asigurarea de către stat a infrastructurii și facilităților publice; respectul pentru seniori; siguranța privată și publică a oamenilor; asigurarea unei economii de piață funcționale; optimizarea relației stat-cetățean.
Restartul social poate avea rolul unui nou început, care să constituie premisa edificării unei societăți durabile, armonioase și prietenoase cu membrii ei.
Sursa: htcp.eu
Material Legal Marketing
