Într-o lume în care automatizarea, roboții umanoizi și quantum computing-ul avansează rapid, întrebarea nu mai este doar ce joburi vor dispărea, ci ce va mai însemna munca pentru oameni și de unde își vor extrage aceștia sentimentul de utilitate și de sens. Ilie Bogdan Petre, Managing Partner TheAssociates, consideră că traversăm mai degrabă o schimbare de sistem decât o succesiune de crize. În opinia sa, viteza evoluției tehnologice comprimă ciclurile economice și ne obligă să ne adaptăm înainte de a avea timp să înțelegem pe deplin ceea ce ni se întâmplă. El este însă sceptic față de scenariul în care AI va genera atât de multă productivitate încât oamenii nu vor mai fi nevoiți să muncească și vor beneficia de un venit universal.
În acest context, Ilie Bogdan Petre vorbește despre educație, intuiție și inteligență emoțională ca avantaje care ar putea rămâne profund umane și spune că antreprenorii vor trebui să se întrebe nu doar dacă o afacere este profitabilă, ci și dacă aceasta are un impact pozitiv asupra societății. Iar pentru România, una dintre cele mai importante condiții pentru adaptarea la noua economie rămâne, în opinia sa, educația în sens larg: socială, financiară, morală, etică și spirituală.
Lumea nu trece printr-o criză, ci mai curând își schimbă sistemul de operare. La această concluzie am ajuns, în special traversând 2025 și jumătatea lui 2026. Dacă ar fi să priviți acești ani peste zgomotul știrilor, care credeți că este schimbarea fundamentală pe care majoritatea oamenilor încă nu o vede?
Este clar că principala noutate a ultimilor doi trei ani, este apariția inteligenței artificiale, care se dezvoltă extrem de rapid și ne ocupă atenția din ce în ce mai mult.
Suntem într-un ciclu al evoluției tehnologice care probabil va avea ca efect automatizarea la un nivel din ce în ce mai mare, iar rapiditatea cu care se vor întâmplă aceste lucruri ne ia prin surprindere și va continua cu siguranță să o facă.
Ați spune că trăim o perioadă de crize succesive sau asistăm la nașterea unei lumi cu reguli complet diferite?
Este paradoxal ceea ce se întâmplă: avem un război la granița noastră început acum mai bine de 4 ani, un altul început de curând, iar lumea pare divizată prin opinii divergente și interese proprii; cu toate acestea, în ultimii trei ani bursele au avut creșteri spectaculoase.
Cred că asistăm la o adaptare a lumii la vremuri noi și, din păcate, lucrurile se întâmplă atât de rapid încât ciclurile economice par a se comprima astfel încât nu ne mai putem da seama dacă trăim o criză sau aceasta a trecut.
Care este „normalul” la care oamenii încearcă încă să se întoarcă, deși el nu mai există?
Oamenii prin natura lor sunt ființe adaptabile, însă adaptarea implică un proces de conștientizare, acceptare și ulterior de acomodare.
În prezent omenirea este nevoită să ardă aceste etape sau să le comprime nenatural și să se acomodeze cu noua realitate – inteligența artificială, roboți humanoizi, quantum computing -, o supra-tehnologizare, în care ființa umana pare că nu își mai găsește locul și sensul, tânjind astfel la vremuri mai liniștite și mai boeme, când își putea îngădui un răgaz pentru a-și trage sufletul, fără a-și simți locul amenințat.
Fiecare epocă funcționează pe baza unor povești colective. Care este povestea pe care o spune lumea astăzi și pe care dumneavoastră o priviți cu scepticism?
Povestea frumoasă pe care o auzim dar inevitabil o privim cu scepticism este aceea în care AI și tehnologia în general vor ajunge să ne substituie în mare măsură, generând o productivitate atât de mare încât vom cunoaște vremuri de bogăție colectivă cum nu au mai fost altele, iar noi, ca oameni, nu vom mai fi nevoiți să muncim, subzistența urmând a fi asigurată de un așa-zis venit universal.
Desigur, povestea poate suna foarte frumos, însă implementarea ei presupune un proces în care tranziția de la productivitatea realizată de om la cea asigurată de mașinării/roboți nu se va realiza peste noapte, iar cei care vor fi înlocuiți în primele etape vor trece cu siguranță printr-o serie de stări psihologice mai puțin plăcute.
Omul își găsește sensul prin ceea ce face, iar dacă i se va lua acel ceva, care va mai fi sensul lui până la adaptare, ce va face cu tot acel timp liber, cum își va proiecta el viitorul?
Există o convingere economică aproape unanim acceptată astăzi despre care credeți că va fi contestată radical în următorii zece ani?
Cred ca evoluția următorilor 10 ani va fi asemănătoare cu evoluția ultimilor 50 de ani, poate și mai mult, astfel că este greu să mă gândesc la ceva anume.
Ce confuzie vedeți cel mai des între optimism și realism în mediul de afaceri?
Consider că aceste atribute ar trebui să conveargă: pe de o parte, optimismul implică o componentă emoțională – dorința ca lucrurile să fie bine -, pe de altă parte, realismul aduce latura rațională, cumpătată.
Împreună pot produce un rezultat foarte bun. În afaceri, este dezirabil să crezi cu tărie in ideile tale, dar să fii și flexibil, adaptându-le la realitatea vremurilor.
Cine conduce cu adevărat lumea în 2026? Capitalul? Energia? Tehnologia? Datele? Sau capacitatea de a controla narațiunea?
Pare un mix din toate, cel puțin fiecare din acestea, este în mod ciclic, în prim plan. În ultimii doi ani vedem cum narațiunea pare a fi controlată de un singur om ale cărui idei par atât de divergente încât noi ceilalți nu mai înțelegem care este direcția înspre care ne îndreptam.
Într-o perioada în care omenirea s-a deconectat de la propria ființă și a ajuns să își creeze judecăți de valoare după informațiile primite în mediul online, datele au un rol extrem de important putând să influențeze judecata oamenilor. Tehnologia este motorul evoluției dar pentru a funcționa aceasta are nevoie energie. Toate acestea sunt susținute de puterea capitalului în scopul egoist de a crea și mai mult.
Dacă AI-ul democratizează accesul la cunoaștere, ce va deveni noul avantaj competitiv al oamenilor?
Inteligența artificială va crea o oarecare egalitate competitivă între oameni cel puțin până la un anumit nivel, respectiv acela al gândirii sintetice și analitice.
Oamenii spre deosebire de mașinării mai dispun de intuiție și inteligență emoțională, care vor rămâne în permanență sursa de adevăr și legătura de încredere în interacțiunile umane.
Care este întrebarea pe care un antreprenor ar trebui să și-o pună astăzi și aproape nimeni nu o face?
Într-o lume în care tehnologia va ocupa o parte din ce în ce mai importantă a proceselor de lucru, întrebarea pe care va trebui să și-o pună fiecare antreprenor este dacă ceea ce face sau dorește să întreprindă este de natură sa influențeze omenirea în sens pozitiv.
Cred ca orice viziune de business ar trebui să fie una general integrativă, și nu una egoistă, divizată.
Care este decizia pe care majoritatea companiilor o amână, deși costul amânării devine din ce în ce mai mare?
Este greu de spus și nu vreau sa emit o astfel de judecată, dar este evident că multe companii încep să integreze procese de automatizare în fluxurile de lucru, dacă până de curând asta se întâmpla cu preponderență în sectoarele industriale acum, cu ajutorul AI, automatizarea se poate crea inclusiv în afacerile de birou, în aproape orice chestiune care implică un proces repetitiv.
Ce industrie pare puternică astăzi, dar credeți că este mai fragilă decât lasă să se vadă?
Așa cum spuneam și mai devreme, industriile care implică procese de lucru cu o componentă repetitivă vor putea fi foarte ușor realizate de inteligența artificială.
Până acum, vedem că foarte afectat este domeniul IT, dar inclusiv în domeniul juridic inteligența artificială penetrează din ce în ce mai mult, în momentul de față, pe piața din România fiind deja câteva produse create pe bază de AI, care vin în sprijinul avocaților.
România este mai pregătită pentru lumea care vine decât cred românii sau mai nepregătită decât cred investitorii?
România în general pare să nu fie pregătită pentru lumea care vine. Tehnologia a avansat atât de rapid în ultimii doi ani încât doar investitorii versatili au reușit să i se adapteze. La scară generală cred ca este responsabilitatea statelor să creeze contexte rezonabile și predictibile care să permită o tranziție cât mai ușoară către lumea care vine.
Dacă ați avea puterea să schimbați un singur lucru în mediul economic românesc, care ar produce cel mai mare efect în următorii 20 de ani?
Cred că orice evoluție are la bază componenta educației, de aceea pentru ca o societate să se poată dezvolta are nevoie de indivizi educați și nu mă refer aici neapărat la învățarea academică, ci la educația în toate modurile posibile, socială, financiară, morală, etică și spirituală.
Orice societate este formată din oameni și este condusă de oameni care dacă ar avea o viziune mai integrativă ar crea premisele fertile dezvoltării unui mediu privat puternic, iar aceasta cred că este cheia unui stat puternic.
Peste douăzeci de ani, privind în urmă, ce credeți că vom spune că am înțeles complet greșit despre perioada pe care o trăim acum?
O întrebare foarte bună, dar răspunsul nu poate fi decât o presupunere și, poate, o dorință. Îmi doresc să putem spune că acum douăzeci de ani ne-a îngrijorat prea tare gândul că lumea de astăzi va fi un loc trist, condus de mașinării și că în realitate lucrurile arată foarte bine, iar omenirea este mult mai conștientă, oamenii ajungând să își descopere noi aptitudini și abilități.
Nu informația este noua putere. Capacitatea de a construi o narațiune credibilă este. Sunteți de acord? De ce?
O bună narațiune a făcut tot timpul de-a lungul istoriei să adune adepți. Importantă este intenția din spatele acelei narațiuni și direcția către care dorește sa își ghideze audiția.
Într-o lume în care informația va fi accesibilă oricui, diferența va fi făcută de narațiunea unei voci puternice și de filtrele interioare ale fiecăruia din cei care o ascultă.
Un material Legal Marketing












