Ce înseamnă activitatea avocațială într-un Barou de nici 150 avocați? Există avantaje care decurg de aici (acces mai facil la clientelă, de exemplu)?
Consider că activitatea din Baroul Giurgiu nu se diferențiază față de cea a altor instituții similare din țară, numărul relativ mic de avocați (122) fiind proporțional cu populația județului, așa că nu se poate vorbi despre avantaje sau dezavantaje în acest sens.
Câți dintre avocații Baroului Giurgiu trăiesc din oficii, un fenomen cvasi-general din păcate în România? De ce credeți că se întâmplă acest lucru?
Aproape jumătate din avocații Baroului Giurgiu își completează veniturile cu cele obținute din oficii. Giurgiu este un caz mai special, aici funcționând unul din cele mai mari penitenciare din țară, iar pentru cauzele ce privesc deținuții – judecate exclusiv de Judecătoria și Tribunalul Giurgiu –este obligatorie asistența juridică din oficiu. Astfel de cauze sunt pe rolul instanțelor bisăptămânal, astfel că este nevoie de activitatea avocaților din oficiu.
Fără a fi un barou cu posibilități financiare mari, credeți că se pot face lucruri care chiar să conteze pentru viața profesională avocaților din această zonă? Investiții minime, dar măcar confort, dacă nu elită cum era percepută până nu demult profesia de Avocat în contextul societății românești?
Chiar dacă suntem un barou mic – cu un efectiv de 122 de avocați activi – s-au făcut și se fac acțiuni în vederea îmbunătățirii vieții profesionale, și mă refer aici la organizarea periodică a conferințelor de pregătire profesională, susținute de lectori I.N.P.P.A, ca și la participarea avocaților din Baroul Giurgiu la astfel de conferințe organizate în Capitală.
La nivel național, femeile înseamnă peste 62% din totalul corpului profesional din România. Credeți că ar fi momentul ca acest procent să se reflecte și în structurile de conducere ale barourilor / național?
Categoric, da! Atâta timp cât femeile reprezintă mai mult de jumătate din corpul profesional, ar fi normal ca acest procent să se reflecte și la nivelul structurilor de conducere ale barourilor locale, dar și la nivel național, și chiar încurajez femeile avocat să candideze la astfel de funcții.
Cu siguranță în activitatea Dumneavoastră profesională v-ați gândit de multe ori că ați schimbat lucruri. Care sunt acestea? De la nivel de percepție asupra breslei avocațiale și până la chestiuni concrete, faptice (acces justiție, clientelă, sediu)
Una din direcțiile în care mi-aș dori o schimbare este relația profesională dintre corpul avocaților, judecători și procurori, o relație care ar trebui să fie de conlucrare, toate părțile implicate având același scop: înfăptuirea actului de justiție. De asemenea, mi-aș dori o altfel de percepție asupra profesiei de avocat: acesta să nu mai fie privit doar ca un “accesoriu” al actului de justiție, ci ca un veritabil actor activ în înfăptuirea acestuia.
Care este relația dintre Avocați și ceilalți actori ai actului juridic la Giurgiu? (magistrați, judecători, poate chiar notari)?
În general, este o relație bună, însă, așa cum spuneam mai sus, ca în orice relație, este loc și de mai bine.
Ce ați face pentru a înlesni comunicarea dintre avocați și clientela pe de o parte (mass media locală și națională) și avocați și ceilalți actori implicați în actul de justiție?
Consider că ar fi benefică organizarea unor întâlniri periodice între conducerea Baroului și cele ale instanțelor, parchetelor și inspectotarelor de Poliție, întâlniri în cadrul cărora să se discute toate problemele punctuale apărute în activitatea profesională dintr-o anumită perioadă. Doar printr-o comunicare activă se pot depăși problemele și eventualele conflicte apărute între actorii implicați în înfăptuirea actului de justiție.
Articol LegalMarketing
