Unii dintre managerii și administratorii clubului de fotbal Pandurii Târgu Jiu, intrat în insolvență în toamna anului trecut, ar putea fi obligați să suporte din buzunarele proprii o parte din datoriile clubului, administratorul judiciar considerând că există premise pentru angajarea răspunderii acestora și suspectând că banii echipei au fost folosiți de aceștia în interes propriu, plus ilegalități în ținerea contabilității și operațiuni frauduloase efectuate în dauna creditorilor, cum ar fi cesionarea în avans către unii jucători a drepturilor de televizare a meciurilor care urmau să fie încasate de Pandurii de la Liga Profesionistă de Fotbal (LPF).
Pandurii Târgu Jiu, club sportiv organizat juridic ca ONG (asociație), aflat în prezent pe locul 12 în clasamentul Ligii 1 și în pericol de retrogradare, a intrat în insolvență în octombrie 2016. Asociații Pandurii Târgu Jiu sunt Complexul Energetic Oltenia, cu 69% din capital, Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia (23%), producătorul de articole din cauciuc Artego SA Târgu Jiu (4%) și Consiliul Local Târgu Jiu (4%).
În cadrul asociației figurează ca membru cotizant și Consiliul Județean Gorj. Tabelul definitiv de creanțe al clubului prevede datorii totale în sumă de peste 29 milioane lei.
Fiscul a început încă din noiembrie anul trecut să scoată la licitație bunuri ale clubului, în vederea acoperirii datoriilor bugetare.
"Din analiza efectuată, se rețin aspecte legate de premise ale antrenării răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitorului (...), respectiv: folosirea fondurilor persoanei juridice în interes propriu sau al altor persoane; neținerea contabilității în conformitate cu legea, faptă ce a prejudiciat debitoarea prin stabilirea de organele de control de obligații fiscale prin impunerea din oficiu și obligații fiscale suplimentare, precum și la sancționarea cu amenzi. Totodată, neținerea contabilității nu a permis gestionarea corespunzătoare a patrimoniului; folosirea de mijloace defavorabile pentru debitor, în scopul întârzierii încetării de plăți; plata cu preferință către anumiți creditori în luna precedentă încetării plăților, în dauna celorlalți creditori", se arată într-un raport al administratorului judiciar al Pandurii Târgu Jiu, firma Consulting Company IPURL.
Potrivit Legii insolvenței, la cererea administratorului judiciar, judecătorul sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului ajuns în stare de insolvență să fie suportat de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, dacă acestea comit anumite fapte care prejudiciază societatea. Suma imputată nu poate depăși prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu faptele respective.
Cei mai mari creditori ai clubului Pandurii sunt ANAF, cu creanțe de peste 14 milioane lei, fostul președinte al clubului, Marin Condescu (4,55 milioane lei) și echipa de fotbal FC Internațional Curtea de Argeș (1,83 milioane lei). Actualii și foștii jucători și antrenori ai Pandurii Târgu Jiu, plus alți salariați, dețin împreună creanțe de peste 6,5 milioane lei.
"În condițiile unui cash-flow incoerent și neplanificat temeinic, pentru parcurgerea perioadelor în care nu au existat disponibilitățile necesare, s-a apelat în acest sens inclusiv la acordarea de împrumuturi de către persoane fizice și juridice, împrumuturi care au determinat însă și cheltuieli suplimentare, care ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat o prognozare corelată a încasărilor și plăților. (...) Mai mult, organele de control fiscal nu și-au însușit legalitatea acestor cheltuieli, stabilind că nu sunt deductibile fiscal, apreciind totodată contractele de împrumut ca fiind păguboase pentru club și încheiate în favoarea împrumutătorului", se menționează în raportul administratorului judiciar.
Acesta mai menționează că a cerut în instanță anularea a 5 contracte prin care clubul Pandurii a cesionat anul trecut în avans unor jucători creanțe reprezentând drepturi de televizare care urmau să fie încasate de Pandurii de la LPF, în sumă totală de peste 237.000 euro. Jucătorii respectivi sunt Răduț (peste 72.000 euro), Voiculeț (60.000 euro), Țucudean (44.000 euro), Antal (43.800 euro) și Erico Da Silva (peste 17.000 euro). De asemenea, s-a cerut anularea cesionării către cabinetul de avocatură Mituică Anca a unei creanțe asupra LPF de aproape 35.000 lei. Administratorul judiciar consideră că aceste cesiuni de creanțe au fost frauduloase și s-au făcut în dauna creditorilor Pandurii Târgu Jiu.
Clubul a terminat anul 2016 cu pierderi de 13,4 milioane lei, după excedentul de circa 400.000 lei din anul anterior. Veniturile au scăzut la mai puțin de jumătate, de la 31,4 la 14 milioane lei, în vreme ce cheltuielile s-au redus cu doar 12%, la 27,4 milioane lei. Cel mai mult a apăsat pe balanța financiară a Pandurilor reducerea contribuțiilor asociaților la club, cu peste 81%, de la 12,42 milioane lei în 2015 la doar 2,34 milioane lei în 2016, precum și cea a veniturilor din drepturi de televizare, cu peste 43%, de la 12,13 la 6,86 milioane lei.
"În condițiile reducerii substanțiale a nivelului celorlalte venituri, neonorarea de către membrii asociați a angajamentului privind plata cotizațiilor (sume neplătite de 3,05 milioane lei) a determinat colapsul financiar în a doua parte a anului 2016", punctează administratorul judiciar.
Astfel, în afară de asociatul principal Complexul Energetic Oltenia, care și-a onorat integral contribuția stabilită pentru 2016, de 800.000 lei, toți ceilalți asociați au cotizat cu mai puțin decât se angajaseră. Artego SA a plătit doar 1,045 milioane lei, deși se stabilise să contribuie cu 3 milioane lei, Consiliul Local Târgu Jiu a plătit doar 250.000 lei în loc de 1 milion de lei, Consiliul Județean Gorj – doar 250.000 lei în loc de 500.000 lei, iar Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia – doar 1.000 de lei în loc de 100.000 lei.
CE Oltenia a cotizat la Pandurii cu 800.000 lei deși, în februarie 2016, ministrul Energiei de atunci, tehnocratul Victor Grigorescu, declara că perspectiva ca rezultatele financiare pe 2015 ale Complexului Energetic Oltenia să afișeze o pierdere record a companiei de stat îl face să considere de la sine înțeles ca programele de sponsorizare ale Complexului să se suspende, inclusiv sponsorizarea acordată clubului de fotbal Pandurii Târgu Jiu. Până la urmă, banii s-au plătit chiar și în aceste condiții, întrucât s-a considerat că cotizațiile la ONG-uri la care este asociat au alt statut juridic decât sponsorizările, nefiind interzise atunci când compania este pe pierdere.
CE Oltenia a terminat anul 2015 cu pierderi de 961 milioane lei (213,5 milioane euro).
În context, trebuie amintit că, în septembrie 2013, directorul general al Complexului Energetic Oltenia de atunci, Laurențiu Ciurel, declara că inspectorii Curții de Conturi impută Complexului o sumă de cinci milioane de lei, reprezentând o parte din finanțarea pe care fostele complexe energetice Turceni și Rovinari au acordat-o în perioada 2009 - 2012 echipei de fotbal Pandurii Târgu Jiu, sub formă de sponsorizare. Anterior, Curtea de Conturi imputase CE Oltenia alte aproximativ 18,8 milioane de lei pe care unitățile din componență, respectiv fostele complexuri de la Turceni și Rovinari, împreună cu SNL Oltenia, au acordat-o clubului Pandurii, tot în perioada 2009-2012. CE Oltenia a solicitat clubului Pandurii returnarea banilor, iar clubul a contestat în instanță solicitarea de rambursare a finanțării.
"Deși situația financiară era una grea, în perioadele de transferuri din iarna, respectiv vara anului 2016 au fost încheiate contracte cu mai mulți jucători (Lucian Sînmărtean, George Marius Țucudean, Liviu Antal), cu salarii pe care clubul nu putea să le suporte (5.000 – 8.000 euro lunar, la care se adaugă bonusuri pentru punctele obținute în competiția internă). Chiar dacă valoarea jucătorilor transferați justifica acordarea acestor salarii, raportat la posibilități, decizia managerială a fost una total eronată, clubul neputând suporta efortul financiar. La acestea se adaugă plata către cluburile de la care au fost transferați jucătorii a sumei de 355.088 lei", mai atrage atenția administratorul judiciar.
Acesta mai afirmă că, în ultimii 3 ani, inspectorii ANAF au identificat o serie de cheltuieli efectuate la Pandurii care nu ar reprezenta operațiuni reale sau nu au fost efectuate în interesul clubului, ci în folosul altor persoane fizice sau juridice.
"Un exemplu îl constituie realizarea în anul 2013 pe cheltuiala debitorului a unor lucrări de reabilitare și construcție la un imobil care nu îi aparținea, cu o valoare totală de 130.000 lei. Din păcate, alături de implicațiile negative asupra stării financiare a debitorului, aceste operațiuni au determinat stabilirea de obligații fiscale suplimentare și obligații accesorii. Adăugându-se probleme legate de ținerea contabilității în conformitate cu legea, organele de control au stabilit în sarcina debitorului obligații de peste 7,3 milioane lei. (...) La inspecția fiscală efectuată de ANAF în iulie 2014 s-a constatat de asemenea că, deși deținea un parc mare de mijloace de transport, debitorul a încheiat contracte de închiriere a unor autovehicule de la alte societăți comerciale. Dincolo de inoportunitatea și nefundamentarea încheierii acestor contracte, organele de control au apreciat că nu s-a putut face dovada efectuării operațiunilor de închiriere, față de argumentele menționate în actul de control concluzionându-se că autovehiculele menționate în contractele de închiriere nu au fost utilizate de debitor", se mai spune în raport.
De altfel, administratorul judiciar a constatat că clubul Pandurii are în patrimoniu 31 de mijloace de transport, marea majoritate autoturisme, unele de lux, neexistând o justificare a efortului financiar cu achiziția lor, majoritatea fiind cumpărate în leasing.
"Practica a constituit-o predarea spre utilizare către jucători a mijloacelor de transport, o parte dintre aceștia plătind (cash sau prin reținerea drepturilor cuvenite) contravaloarea ratelor de leasing. Este de menționat că, în cadrul AGA din data de 18.01.2014, s-a hotărât ca mașinile achiziționate pentru jucători și antrenori care devin proprietatea clubului și care au fost date în folosință prin proces-verbal (sau sunt proprietatea clubului) pentru jucătorii prezenți sau transferați la sfârșitul achitării ratelor de leasing vor fi vândute jucătorilor: după ce vor fi aduse la zi toate drepturile salariale restante se va factura diferența sau se va achita dacă sunt identice. În baza acestei hotărâri, au fost vândute către jucători și antrenori autoturismele pentru care plătiseră ratele, existând însă la data deschiderii procedurii insolvenței și cazuri nerezolvate (Lazar Beniamin, Mamele Iulian)", se constată în raport.
Se dau și câteva exemple concrete de jucători care au preluat ratele de leasing ale clubului: Grecu (Audi A5), Pleașcă (Audi A5), Mingote (Audi A5 Sportback), Nistor (Audi A5 Sportback), Stromayer (Volkswagen Touareg), Vlad (Volkswagen Touareg), Pintilii (Volkswagen Touareg V6), Avram (Volkswagen Golf) și Rada (Volkswagen Passat CC). În listă apare și un Ford Focus, cu mențiunea "Avariat – daună totală".
Problema a fost, însă, potrivit aceleiași surse, că ANAF a constatat ulterior că clubul Pandurii nu a înregistrat în evidența contabilă contravaloarea chiriei reținută de la jucători pentru un număr de 14 autoturisme, suma totală încasată în perioada 2012-2013 fiind de aproape 1,9 milioane lei. În consecință, Fiscul a stabilit un profit impozabil suplimentar de peste 1,5 milioane lei, plus TVA de 368.000 lei, calculată asupra veniturilor neînregistrate.
"Modul în care conducerea debitorului a înțeles să administreze mijloacele de transport din patrimoniu este reliefat inclusiv de rapoartele cenzorilor independenți. Astfel, cenzorul Predescu Dănilă arată în raportul înregistrat sub nr. 6069/16.11.2015 că, la inventarierea anuală a patrimoniului, comisia nu a vizualizat un număr de 10 autoturisme, motivele reprezentându-le închirierea către salariați ai clubului sau darea în folosință către alte persoane fizice sau juridice în baza unor contracte de comodat (adică gratuit – n.r.) sau chiar fără vreun contract. Aceasta în condițiile în care valoarea contractelor de leasing suportată de debitor în perioada 2012 – 2015 a fost de 2,95 milioane lei", mai arată administratorul judiciar.
Nu în ultimul rând, acesta a constatat că, în privința unora dintre imobilizările aflate în patrimoniul clubului, efortul financiar nu a fost justificat de nevoile reale ale Pandurilor.
"Astfel, debitoarea deține un teren extravilan de 2 ha în municipiul Târgu Jiu, care nu a folosit în nici un fel la activitățile specifice ale clubului, deși a fost cumpărat în anul 2013 la prețul de 154.996 lei. Se află în patrimoniu de asemenea un imobil în comuna Schela – casă, achiziționată în anul 2004 – valoare 29.350 lei și o participație de 461.423 lei la Hotel Mina, imobile care de asemenea nu folosesc activității debitorului", se menționează în raportul administratorului judiciar. Pachetul majoritar de acțiuni la hotelul Mina din Rânca este deținut de Complexul Energetic Oltenia.
