Guvernul și-a propus să obțină de la Banca Națională a României o sumă în creștere de aproape patru ori față de cea din 2023 și cu aproape jumătate peste execuția preliminară de anul trecut, relevă datele analizate de Profit.ro. Ținta pare una ambițioasă, în contextul scăderii randamentelor globale și al încetinirii creșterii rezervelor valutare.
Bugetul pe anul 2025 prevede venituri de 3,86 miliarde de lei de la Banca Națională a României, sumă care reprezintă vărsămintele de 80% din profiturile anuale obținute de banca centrală.
Pentru 2024, guvernul arată o execuție preliminară de 2,6 miliarde de lei, față de un nivel propus inițial de 1,57 miliarde de lei. Pe de altă parte, în 2023, guvernul estima venituri de la BNR de 3,4 miliarde de lei, care în cele din urmă au fost de puțin peste 1 miliard de lei.
BNR a făcut în 2023 o operațiune de recuperare din banii vărsați la buget, în contextul unor reevaluări ale deținerilor de active externe, ceea ce a influențat situația pe ultimii doi ani. Astfel, deși și-a propus să obțină de la banca centrală 5 miliarde de lei în doi ani, guvernul a obținut cumulat doar 3,6 miliarde de lei, iar acum într-un singur an își propune să depășească această sumă.
BNR încheiat 2023 cu un profit net de 2,4 miliarde de lei, în creștere de la 1,1 miliarde de lei în anul precedent, pe fondul creșterii veniturilor din administrarea activelor externe – adică plasamentele rezervei valutare în diferite titluri de valoare, în general obligațiuni.
Banca centrală a obținut un randament mediu de 3,9% pe an din aceste active externe.
Banca a încasat 9 miliarde de lei din dobânzi și a plătit 5 miliarde de lei, care au mers către contul de Trezorerie al statului în valută, dar și către bănci, având în vedere că în piață a existat un excedent de lichiditate și banca centrală a plătit circa 6% pe an la facilitatea de depozit.
Restrângerea excedentului de lichiditate, pe care am văzut-o pe finele anului trecut (de la aproape 61 de miliarde de lei în ianuarie, la 18,3 miliarde de lei în decembrie), ar putea reduce cheltuielile BNR cu dobânzile plătite, dar pe de altă parte ar însemna o creștere a dobânzilor interne, câtă vreme banca centrală nu duce în jos dobânzile oficiale.
Guvernatorul Mugur Isărescu declara anul trecut că BNR nu a sterilizat lichiditatea prin operațiuni de piață (de atragere depozite) și pentru a evita pierderile, care ar afecta credibilitatea băncii centrale.
Relaxarea politicii monetare în SUA și zona euro atrage o scădere a randamentelor pe care BNR speră să le obțină din investirea rezervei valutare. Spre exemplu, randamentul la obligațiunile nemțești pe 3 ani a scăzut de la 2,4-2,8% în cea mai mare parte a anului trecut la 2,2% în acest an. Obligațiunile americane la aceeași scadență au un randament de 4,2%, nivel similar celui de la începutul lui 2024 și sub cel din primăvară de aproape 4,9%, dar peste cel din toamnă, de dinainte de alegerile prezidențiale, când scăzuseră la 3,5%.
BNR administra rezerve de 62,1 miliarde de euro la finele lui 2024, în creștere de la 59,8 miliarde de euro în 2023 și 46,6 miliarde de euro în 2022. Se observă o încetinire a creșterii rezervei valutare, așteptată să continuă în condițiile în care analiștii estimează că emisiunile de datorie în valută vor scădea în acest an comparativ cu precedentul.
