Un grup de lucru format din reprezentanți ai ministerelor Finanțelor și Muncii, dar și ai Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) lucrează la modificări majore în ceea ce privește grila de salarizare a personalului informatic din administrația publică, potrivit surselor Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
În discuție au fost aduse și nivelurile salariale de pe piața forței de muncă, unde remunerația angajaților din IT poate ajunge, conform datelor analizate de grupul de lucru, și la 15.700 - 44.000 lei brut pentru funcția de "arhitect IT". Spre comparație, salariul președintelui Klaus Iohannis este de 24.960 lei brut.
De ce este important: Cum IT-iștii sunt la mare căutare, are sens ca statul să plătească salarii competitive, pentru a putea angaja oameni competenți. Creșterea puternică a salariilor bugetarilor cu această specialitate poate pune presiune și pe mediul privat, care ar trebui să pluseze pentru a-și păstra angajații de acum.
Administrația publică are nevoie disperată de digitalizare, iar aceasta nu se poate face fără IT-iști. De asemenea, statul nu poate angaja pe salarii de funcționari publici, de exemplu de 5.000 de lei, un programator care în sectorul privat ar câștiga de trei ori mai mult (sumele sunt doar cu titlu de exemplu). Inclusiv în PNRR sunt prinse foarte multe proiecte de digitalizare a administrației, la care trebuie efectiv să și lucreze cineva.
Partea mai puțin bună a acestui proiect este că ar poate deschide calea către abuzuri și un sistem în care un număr (tot mai) mare de persoane din sistemul public să primească astfel de salarii nejustificat. De exemplu, inclusiv în instituții cum sunt cele ale polițiilor locale vor putea fi persoane încadrate în această specializare.
Conform surselor Profit.ro, discuțiile vizează acum definirea funcțiilor și stabilirea salariului minim brut de bază, aspecte precum introducerea a trei categorii de nivel profesional - junior, middle și senior - similar cu mediul privat, precum și introducerea unei evaluări suplimentare pentru acești angajați, pe criterii legate de specialitatea lor.
În cazul în care nu ar obține rezultate bune la evaluare, angajații ar urma să piardă din gradul profesional.
De asemenea, este analizată posibilitatea ca aceia care renunță la locul de muncă din sistemul public înainte de un anumit număr de ani să fie nevoiți să returneze statului salariile calculate pe câțiva ani.
O astfel de abordare ar putea fi determinată de investițiile destul de mari pe care statul, ca angajator, ar trebui să le facă periodic în pregătirea profesională a acestor angajați.
Statul duce lipsă de IT-iști. Se vede și la ANAF
Deficitul mare de programatori buni în rândul angajaților statului se vede cel mai bine la instituțiile care lucrează cu populația și firme.
Serviciile IT ale ANAF sunt asigrate în prezent de Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), din subordinea Ministerului Finanțelor. Centrul a fost înființat în urmă cu mai mulți ani pentru a asigura resurse IT pentru Finanțe, ANAF și alte instituții subordonate.
Deși proiectul a fost unul bun, are chiar și în prezent un deficit semnificativ de personal, deoarece nu a reușit să atragă programatori buni pe salarii și program de funcționari publici.
