Președintele Klaus Iohannis a promulgat modificările aduse de Parlament la legea care a determinat evacuarea forțată a firmelor care ocupă spații la parterul blocurilor cu risc seismic. Legea prevede acum că este vorba doar de clădirile încadrate în clasa I de risc sesimic și a stabilește criterii de aglomerare pentru aceste spații. Firmele vor primi și finanțare publică pentru a consolida imobilele cu risc seismic aflate în proprietatea lor.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În toamna anului 2016, la 1 an de la aplicarea legii, Profit.ro a relatat AICI, cu imagini, faptul că scoaterea firmelor de la parterul blocurilor cu risc seismic, operațiune prin care autoritățile se așteptau să îi convingă pe locatari să accepte consolidarea imobilelor, a fost un eșec, iar statul recunoaște acum că nu a avut efectul scontat, spațiile altădată ocupate de magazine, bănci sau cinematografe fiind acum zone insalubre, pline de graffiti.
Acum, conform schimbărilor adoptate, regulile de evacuare forțată vor fi păstrate doar în cazul firmelor de la parterul blocurilor cu risc seismic I, nu și a celor cu risc seismic II, conform unor modificări aduse Legii pe care Profit.ro a anunțat-o în premieră, insistând în mai multe articole asupra importanței și impactului. Conform ultimelor modificări, asupra cărora Guvernul și Parlamentul au căzut de acord, inclusiv firmele vor putea primi finanțare publică pentru a consolida imobilele cu risc seismic aflate în proprietatea lor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De ce este important: Legea, așa cum a fost adoptată în toamna anului 2015, interzice activitățile permanente și/ sau temporare în spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință din imobilele cu risc seismic - neprecizând dacă este vorba doar de riscul I seismic - care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de consolidare a imobilelor. Nici sintagma "aglomerări de persoane" nu a fost clar definită în lege, astfel că la scurt timp după intrarea în vigoare a acestei interdicții, la finele anului 2015, toate firmele au fost scoase de la parterul blocurilor cu risc seismic I sau II.
Practic, regula a fost aplicată pentru toate clădirile cu minimum 3 etaje, construite înainte de 1978, pentru care sunt redactate rapoarte de expertiză privind riscul seismic. Argumentul invocat atunci a fost "creșterea nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției în care se află acele spații".
Legea a condus atât la închiderea a unei treimi dintre localurile din Centrul Vechi al Capitalei, din totalul celor aflate în clădiri cu risc seismic ridicat în această zonă, obligându-i pe oamenii de afaceri să caute alte spații, unele restaurante limitându-și activitatea la servicii de catering și restricționând accesul publicului, cât și la închiderea unor sucursale de bănci și magazine, precum și la închiderea unor teatre și cinematografe, precum Teatrul Nottara, cinematograful Patria, cinematograful Studio din București. La acestea se adaugă firme evacuate în alte localități.
Mai este interesant de știut: La acel moment, Profit.ro a anunțat că firmele din București care lucrează la parterul clădirilor încadrate în categoria I de risc seismic au început să primească somații din partea Poliției Locale, prin care li s-a cerut să întrerupă urgent activitatea, în maximum 24 de ore, în caz contrar urmând să fie amendate cu 50.000 lei - 70.000 lei și închise.
Proprietarii unor firme reclamau însă că au primit somația deși spațiul în care lucrează nu produce "aglomerări de persoane".
Avocații chestionați de Profit.ro arătau însă că este nevoie ca normele de aplicare să definească foarte clar ce înseamnă "aglomerare de persoane", prin indicarea exactă a unui număr de persoane prezente în același moment în acel spațiu de la care să fie considerat că exisă o astfel de aglomerare. Legea a intrat însă în vigoare fără norme care să definească exact sintagma "aglomerare de persoane", punându-i pe inspectori în situația de a fi obligați să aplice noua regulă fără să știe exact cui.
Contextul actual: Autoritățile au fost nevoite să ia în considerare toate aceste probleme, iar noi prevederi care dădeau o nouă șansă firmelor au fost aprobate de senatori, la propunerea Guvernului, încă din 2016, dar abia recent parlamentarii s-au decis să își dea și ei acordul și să propună adoptarea lor, dar cu noi modificări propuse în consultare cu Guvernul.
Conform modificărilor, aduse inițial de senatori, interdicția de derulare a unui business la parterul blocurilor cu risc seismic nu va mai fi valabilă decât pentru cele care folosesc spații în imobile încadrate, prin raport de expertiză tehnică, în clasa I de risc seismic și cu încăperi în care pot intra în același timp cel puțin 50 de persoane, iar fiecărei persoane îi revine o arie de pardoseală mai mică de 4 metri pătrați.
Și în cazul cluburilor, discotecilor, cinematografelor, magazinelor, expozițiilor, muzeelor și al sălilor de spectacole de la parterul blocurilor, interdicția va fi valabilă doar dacă e vorba de clasa I de risc seismic și spațiul are încăperi sau grup de încăperi care comunică între ele și în care pot intra mai mult de 150 de persoane sau 200 de persoane, dacă e vorba de parter, iar fiecărei persoane îi revine o arie de pardoseală mai mică 4 metri pătrați.
Firmele vor beneficia de fonduri publice pentru consolidarea spațiilor sau imobilelor aflate în proprietatea lor, reprezintă una din cele mai importante modificări aduse legislației actuale.
Conform legislației actuale, blocurile de locuințe încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public sunt incluse în programe anuale de consolidare, care asigură proprietarilor finanțare din transferuri sau credite de la bugetul de stat sau bugete locale. În cazul firmelor private care dețin locuințe sau spații cu altă destinație în imobilele incluse în programele anuale de consolidare, obligația asigurării finanțării, proporțional cu cota-parte din proprietatea comună, aparține însă integral firmelor respective.
Legea permitea până în prezent primăriilor să aloce fonduri din bugetele proprii pentru pentru a finanța consolidarea spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință din blocurile incluse în programele anuale. Condiția este ca astfel de spații să fie deținute doar de persoane fizice.
Aleșii au modificat însă această prevedere, astfel încât de finanțarea lucrărilor să poată beneficia inclusiv persoanele juridice care dețin astfel de spații, precum, de pildă, cele comerciale situate la parterul blocurilor.
De asemenea, proprietarii acestor spații din construcţiile incluse în programele anuale vor beneficia de finanţare din transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie.
Sumele alocate în cazul persoanelor juridice va trebui însă să fie restituite în rate lunare egale, cu o dobândă fixă de 5% pe an, cu o durată de rambursare de până la 5 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor de intervenţie. În cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente în cuantum de 1% pe lună sau fracţiune de lună.
Înstrăinarea, în decurs de 5 ani de la recepţia lucrărilor de consolidare, a spaţiilor cu altă destinaţie decât de locuință, finanţate prin transferuri de la buget, este însă condiţionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate.
În prezent, clădirile sunt clasificate în patru clase de risc seismic, și anume: I - cu risc ridicat de prăbușire la cutremur, II - la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore, III - la care sunt așteptate degradari structurale care nu afectează semnificativ siguranța imobilului, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante și IV - la care răspunsul seismic așteptat este similar celui corespunzător construcțiilor noi.
În București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezintă pericol public. În clasa II de risc seismic sunt încadrate 302 clădiri.
Conform datelor transmise de către Primăria Capitalei, dintre acestea au fost consolidate, în ultimii zece ani, doar 42 de clădiri din clasa I de risc seismic.
Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de județe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri.
Lista clădirilor încadrate în diferite categorii de risc seismic poate fi citită AICI.
