Palatul Maurice Blank din București, situat pe strada Tudor Arghezi, în care ambasada SUA și-a avut sediul timp de 70 de ani a fost scos la licitație de către Artmark Historical Estate la un preț de pornire de 5,5 milioane euro.
Clădirea are 49 de camere, dintre care 16 la subsol, 16 la parter și 17 la etajul 1, dispuse pe o suprafață utilă de 2.150 metri pătrați, fiind construită în 1936.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Până ca spațiul să fie ocupat de ambasada americană în regimul comunist, clădirea adăpostea Școala Tehnică de Petrol-Chimie.
După ocuparea imobilului de către diplomații americani, palatul a fost înconjurat de regimul comunist, pentru pază, cu efective de jandarmi. Staționarea în fața clădirii a fost limitată, iar fotografiatul, interzis.
În 2011, după ce ambasada SUA a decis să se mute într-un spațiu mai mare, din zona Băneasa, Guvernul a decis ca imobilul să fie preluat de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii nu s-au mai mutat însă în acest spațiu, rămânând într-o altă clădire aflată în apropiere.
”2.500 metri pătrați construiți în stil Neo-Renascentist, 50 de camere și o grădină generoasă decorată cu pini și fântână arteziană, palatul Maurice Blank este un reper arhitectural al reședințelor particulare din București. (...) Palatul a rămas până în 2011 drept celebrul sediu al Ambasadei SUA, reintrând astăzi în circuitul privat”, a anunțat astăzi ofertarea casa de licitații Artmark, de Ziua Națională a SUA.
Palatul a fost reședința unuia dintre cei mai importanți bancheri ai României moderne, Maurice Blank, cofondator al băncii Marmorosch Blank & Co (1864), cel care a împrumutat statul român în campania Războiului de Independență.
Imobilul a fost proiectat de celebrul arhitect elvețian Louis Pierre Blanc, cel care și-a lăsat amprenta și pe alte importante clădiri publice românești, cum ar fi Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultății de Medicină, Sediul Universității din Iași sau Institutul Victor Babeș.
În anul 1934 palatul a fost cumpărat de către avocatul și omul politic Eduard Mirto, cel care avea să fie și ultimul proprietar de drept până la venirea comunismului. Eduard Mirto este cel care inițiază legăturile între Palatul Blank și Ambasada Statelor Unite și închiriază imobilul americanilor chiar în pragul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial.
