Printre provocările cu care se confruntă Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) se numără “vechile metehne” din companiile de stat, nepotismele din CA-uri, și provizoratele, care trebuie să înceteze, afirmă Mihai Precup, președintele instituției.
“Marile provocări cu care ne provocăm sunt metehnele. Provizoratele, care nu se mai termină, dar avem legislația care le pune stop și ține doar de noi să aplicăm sancțiuni, nepotismul din consiliile de administrație, cu care ne luptăm foarte tare. Ne dorim să avem peste jumătate experți independenți. Monitorizăm performanța întreprinderilor publice, și aici avem un set de indicatori cheie de performanță, care vor fi și în tabloul de bord. Spun mereu: nu este de joacă cu acești indicatori cheie de performanță, pentru că dacă administratorii nu îi îndeplinesc tot CA poate fi revocat și conform Legii 31 nu mai pot fi în CA pe o perioadă de 5 ani, deci consecințele sunt extrem de grave”, a afirmat Precup la Conferința internațională organizată de Envisia – Board of Elites, având ca temă „Viitorul Guvernanței” sub umbrela „Provocări ale guvernanței într-un ecosistem global”.
El atrage atenția că există o anumită polarizare în ceea ce privește guvernanța corporativă: sunt instituții publice care știu ce înseamnă acest set de norme și au experiență în a gestiona eficient întreprinderi publice la nivel central, altele au experiență dar revin la “vechile metehne”, iar pentru altă categorie de instituții lipsește cu totul experiența.
“Sunt ministere care nu au departamente de guvernanță corporativă, nu au experți în ceea ce privește gestionarea întreprinderile publice, și de aceea obiectivul pentru următorii ani este ca AMEPIP să devină autoritate tutelară. Sunt ministere care nu au expertiză pe partea de guvernanță corporativă, unde rolul AMEPIP este vital în a-i susține în aplicarea legii. Sunt de bună credință, nu au oameni, nu au departamente, și pentru aceste ministere responsabilitățile pe parte de autoritate publică tutelară ar trebui să fie preluate de AMEPIP”, spune șeful agenției.
El îi atenționează pe cei responsabili că, înainte de aplicare unor avertismente, sancțiuni de la 15.000 la 50.000 de lei sau ca procent din salarii este vorba în primul rând de un impact reputațional foarte mare.
Precup a anunțat totodată că Guvernul va stabili în acest an care sunt cele trei companii de stat pe care ar urma să încerce să le listeze până în 2026 și că circa 60 de firme de stat au în continuare management provizoriu, fiind în derulare procedurile de selecție pentru noi consilii de administrație
„Ne dorim să reducem cu peste 50% provizoratele în acest an. Suntem în această logică, suntem aproape, este jalon în PNRR”, mai spune Precup.
Conferința Internațională „Viitorul Guvernanței”, ediția a treia, a reunit luni la București unii dintre cei mai cunoscuți lideri de opinie și experți în domeniul guvernanței, profesioniști în consilii de administrație și executivi de top la nivel internațional. Conferința și-a propus să analizeze nuanțele și particularitățile guvernanței în contextul actual și să abordeze, de asemenea, provocările dar și diversele oportunități care caracterizează guvernanța contemporană, relevantă atât pentru sectorul privat, cât și pentru cel public.
Printre teme de discuție s-a numărat evoluția conceptului și a principiilor bunei guvernanțe în România, inclusiv progresele realizate și direcțiile vizate de acestea în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la OCDE, a afirmat că România a făcut anul trecut câțiva pași importanți în procesul de aderare, dând ca exemplu înființarea și operaționalizarea AMEPIP, aderarea la Convenția Antimită și cele 50-60 de misiuni de evaluare care au avut loc la București.
“Acest proces continuă. Există sprijin politic, administația este mobilizată. Nu este un termen pentru aderare – unele state au aderat în 4 ani, altele în 10-11, depinde foarte mult de ce efort faci pentru asta”, a spus Niculescu, comparând angajamentul politic asumat de România pentru aderarea la OCDE cu cel de la momentul cererilor de adeziune la UE sau NATO.
Prima cerere de aderare la OCDE a României a fost depusă în 2004, dar procesul în sine a început de-abia în 2022 și acum un număr de 26 de comitete ale organizației evaluează prograsele înregistrate de România, procedură similară celei de aderare la UE. Sunt vizate toate domeniile importante, mai puțin apărarea, unde atribuțiile revin NATO.
Datele prezentate la conferință de Sara Sultan, Acting Head of Unit OCDE, arată că sunt și aspecte la care România stă mai bine față de media UE în ceea ce privește alinierea la normele organizației, exemple fiind numărul minim de directori independenți, comitetele specializate sau performanța evaluării.
Reprezentanții Secretariatului General al Guvernului au arătat că autoritățile sunt decise să continue eforturile pentru aderarea la OCDE, văzută ca “o ancoră de stabilitate”, și că adeziunea va fi urmată de un acces mai bun la finanțare, stabilitate, predictibilitate, atragerea de noi investiții și un grad scăzut de șomaj.
Discuțiile din partea a doua a conferinței, la care au participat companiile mari de consultanță și audit, s-au axat pe tehnologie, digitalizare, AI și ESG.
“Trendurile globale, precum AI și energia verde, presupun costuri de șapte trilioane de dolari pe ani, pentru care nu există fonduri în prezent. Riscul de nefinanțare este mai mare pe piețele emergente”, spune Andrei Burz – Pînzaru, partener Deloitte Legal.
La conferință a fost semnat și un parteneriat educațional, între ENVISIA – Board of Elites și AMEPIP, pentru ca ulterior discuțiile să vizeze influențele geopolitice în guvernanța strategică.
ENVISIA – Boards of Elite este prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est dedicată pregătirii specializate a membrilor consiliilor de administrație, executivilor de top (CEO, CFO, COO, CIO, CRO, etc.), precum și specialiștilor cu înaltă expertiză care vizează aceste poziții. ENVISIA oferă programe și cursuri pentru dezvoltarea competențelor și abilităților de leadership, servicii de evaluare a board-readiness si board fit, coaching & mentoring la nivel de board. Envisia are parteneriate educaționale de prestigiu cu universități, organisme de reglementare și asociații profesionale internaționale și naționale.
