Mii de separatiști catalani furioși au ieșit în stradă și au încercat să blocheze aeroportul de la Barcelona, după condamnarea a nouă dintre liderii lor, luni, la pedepse cu închisoarea, găsiți vinovați de tentativa de secesiune din Catalonia din 2017, relatează AFP.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
După anunțarea pedepselor, cuprinse între nouă și 13 ani de închisoare, adunări spontane au avut loc în metropola catalană, după care activiști s-au dus, la apelul mișcării anonime intitulate ”Tsunami democratic”, la aeroport pentru a-l bloca.
Poliția antirevoltă a intervenit în mai multe rânduri împotriva unor activiști care încercau să pătrundă în terminal și aruncau cu pietre și pubele, a constatat AFP.
CITEȘTE ȘI București - primul loc în topul destinațiilor turistice din Europa cu cel mai mare potențial de dezvoltarePoliția a arestat un manifestant, iar 75 de persoane au fost rănite, potrivit serviciilor de urgență ale aeroportului, care nu au făcut precizări cu privire la gravitatea rănilor, scrie News.ro.
În total 110 zboruri au fost anulate, potrivit administratorului aeroportului Aena, iar călători au fost nevoiți săi părăsească autovehiculele pe autostradă, pentru a se duce la terminal pe jos, cu valizele.
În regiune, al cărei Guvern este în continuare controlat de către separatiști, activiști au blocat drumuri și căi ferate.
”SĂ NE ASCULTE ÎN STRADĂ”
Mii de activiști s-au adunat luni noaptea în centrul Barcelonei, la o manifestație prevăzută de mai multe zile, strigând ”străzile vor fi întotdeauna ale noastre”. Ciocniri au avut loc între manifestanți și membri ai forțelor de ordine în apropierea sediului poliției, a constatat AFP.
”Dacă nu vo să ne asculte atunci când facem politică, să ne asculte în stradă”, a declarat Mireia Sintes, o studentă în vârstă de 26 de ani.
Pe Twitter, ”Tsunamiul democratic” a anunțat noi acțiuni marți. Marșuri sunt prevăzute în întreaga regiune începând de miercuri, înaintea unei greve generale convocate vineri.
Guvernul spaniol al lui Pedro Sanchez a trimis în ultimele zile întăriri din rândul poliției și a avertizat că nu va ezita să ia măsuri extraordinare pentru a garanta securitatea, inclusiv suspendarea autornomiei regiunii, ca în 2017, după tentativa de secesiune.
Într-o regiune în care separatismul este în fierbere de zece ani, aceste condamnări relansează tensiuni care urmează să domine alegerile legislative de la 17 noiembrie, al patrulea rând de alegeri în patru ani.
CITEȘTE ȘI FOTO Casa de Comerț Agroalimentar Unirea, rețeaua pe care statul vrea să o lanseze în țară, deschide primul magazin din BucureștiJUNQUERAS, 13 ANI
Fostul vicepreședinte regional catalan Oriol Junqueras a fost condamnat la cea mai dură pedeapsă, de 13 ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de răzvrătire și deturnare de fonduri publice.
Pedepse cuprinse între nouă și 12 ani epntru răzvrătire și deturnare de fonduri, în unele cazueri, au primit și fosta președintă a Parlamentului catalan Carme Forcadell - condamnată la 11 ani și jumătate de închisoare -, conducătorii puternicelor asociații separatiste ANC Jordi Sanchez și Omnium Cultural Jordi Cuixart - condamnați la câte nouă ani - și foști ”miniștri” regionali - condamnați la pedepse cuprinse între zece și 12 ani de închisoare.
Judecătorii au îndepărtat, astfel, acuzațiile de relbeliune formulate de parchet, care a cerut 25 de ani de închisoare împotriva lui Junqueras.
Alți trei foști membri ai Guvernului catalan, care erau eliberați condiționat, au fost condamnațila amenzi în valoare de aproximativ 60.000 de euro, după ce au fost găsiți vinovați de nesupunere.
”Simt furia, neputința. Ei sunt condamnați din cauza uneiideologii care este a mea”, a tunat Joan Guich, un student în vârstă de 19 ani, manifestant la Barcelona.
Cei 12 separatiști au fost judecați cu privire la faptul că au organizat la 1 octombrie 2017, în pofida interdicției justiției, un referendum de autodeterminare, pătat de violențe polițiste, și cu privire la proclamarea la 27 în aceeași lună a unei zadarnice declarații de independență a unei ”republici” catalane, adoptată de Parlamentul catalan.
Această tentativă de secesiune a Cataloniei, o regiune bogată situată în nord-estul Spaniei, a fost cea mai gravă criză politică cu care s-a confruntat țara de la sfârșitul dictaturii franchiste în 1975.
”Aceasta nu este justiție, este o răzbunare”, au denunțat, într-un comunicat comun, cei nouă separatiști condamnați.
”Ne vom întoarce și mai puternici (...). Ne vom întoarce și vom câștiga”, a reacționat într-o scrisoare adresată susținătorilor săi Oriol Junqueras, un istoric în vârstă de 50 de ani, numărul unu al partidului Stânga Republicană Catalană (ERC), principalul acuzat în proces, în lipsa fostului președinte catalan Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia și pe numele căruia justiția spaniolă a emis luni un nou mandat internațional de arestare.
Într-o alocuțiune solemnă, în spaniolă și engleză, premierul spaniol Pedro Sanchez a îndemnat la rândul său la o ”nouă etapă” în Catalonia, pe baza ”dialogului”, subliniind totodată că ”nimeni nu este mai presus de lege”.