Un institut ungar contrazice datele Eurostat și spune că România nu a depășit Ungaria din punct de vedere economic. VEZI AICI CE A FOST ANUNȚAT ANTERIOR
Potrivit datelor Eurostat, România nu a depășit Ungaria în ceea ce privește creșterea economică în termeni de paritate a puterii de cumpărare în 2022 – reiese din calculele Institutului Nézőpont, transmise într-un comunicat Agenției ungare de presă MTI, citat de Rador.
În comunicat se scrie: presa a relatat în ultima vreme în mod repetat despre datele recente ale Eurostat, care arată că în 2022, PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei, calculat după paritatea puterii de cumpărare, a fost de 76,6% comparativ de media UE, în timp ce în cazul României acest procent este de 76,7%. Economiștii Institutului Nézőpont au investigat dacă este adevărat că România a devansat Ungaria din punct de vedere economic. „Pe baza datelor Eurostat, răspunsul este simplu: nu” – se precizează în comunicat.
PIB-ul României calculat la cursul de schimb al pieței este de 286 de miliarde de euro, de 1,7 ori mai mare decât cel al Ungariei, de 169 de miliarde de euro, în timp ce populația României (19 milioane de locuitori) este dublă față de cea a Ungariei (9,6 milioane de locuitori). PIB-ul pe cap de locuitor la rata de schimb a pieței este de 17.400 de euro în Ungaria și de 15.000 de euro în România. Avantajul României – demonstrat de Eurostat – se datorează doar ponderării parității puterii de cumpărare.
Începând din 2010, datoria publică a României raportată la PIB a crescut de la 29% la 47,2%, în timp ce datoria publică a Ungariei raportată la PIB a avut o tendință descendentă în ultimul deceniu, scăzând de la 80%, în 2010 la 73,9 %, într-o perioadă în care Ungaria a reușit să mențină rata de creștere economică.
Institutul Nézőpont a explicat: PIB-ul este, într-adevăr, un indicator important pentru determinarea performanței economice, dar poate induce în eroare dacă tragem concluzii elocvente doar pe baza acestuia, deoarece indicatorul nu măsoară nici dezvoltarea și nici prosperitatea. Pentru aproape jumătate din români (47,9%) ar însemna o dificultate finanțarea unei cheltuieli neprevăzute, în timp ce doar o treime dintre maghiari (33,9%) s-ar confrunta în mod similar cu o astfel de situație. În plus, vecina de la sud-est a Ungariei a înregistrat o deteriorare a acestui indicator, în perioada 2010-2021, care a crescut de la 44,8% la 47,9%.
În schimb, Ungaria a reușit în decursul unui deceniu să reducă acest raport de la 73,9% în 2010 la 33,9%, adică aproximativ la jumătate. Potrivit Institutului Nézőpont, 21,2% din populația României locuiește încă în gospodării din care lipsesc cada, dușul și toaleta, în timp ce în Ungaria această proporție este de 1,5%, identică cu media UE. România este caracterizată în continuare de o rată relativ ridicată a șomajului și o rată scăzută a ocupării forței de muncă – se precizează în comunicat. Rata de ocupare a forței de muncă la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani este de 68,5%, mult sub cea a Ungariei, de 80,2%. Rata șomajului arată o imagine similară: România a reușit să reducă șomajul de la 9% la 5,6% din 2010 încoace, în timp ce în Ungaria, rata a scăzut de la 10,8% în 2010 la 3,6% în 2022, o scădere de două ori mai mare – se mai arată în comunicat.
