Consiliul Superior al Magistraturii *CSM) analizează miercuri, în ședința plenului,proiectele de ordonanță de urgență privind grațierea și modificările codurilor penale, trimise de Ministerul Justiției pentru avizare.
"În ședința din data de 25 ianuarie 2017, ora 15.00, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza solicitarea Ministerului Justiției privind avizarea Proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală și a Proiectului de Ordonanță de Urgență pentru grațierea unor pedepse”, a anunțat, luni, CSM.
Proiectele de OUG privind grațierea și modificările codurilor penale au fost transmise de Ministerul Justiției pe 19 ianuarie la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru avizare, scrie News.ro.
CSM le-a comunicate pentru analiză și consultare tuturor instanțelor și parchetelor din România, precum și asociațiilor profesionale ale magistraților, punctele de vedere ale acestora urmând să fie transmise Consiliului până în 25 ianuarie.
Proiectele de acte normative au fost supuse, în 18 ianuarie, analizei direcției de specialitate, sub coordonarea Comisiei nr. 1 “Legislație și cooperare interinstituțională“ din cadrul CSM.
Răspunsurile de la instanțe, parchete și asociațiile magistraților și punctul de vedere al Direcției Legislație, Documentare și Contencios din CSM vor fi analizate în cadrul unei ședințe a Comisiei nr. 1 "Legislație și cooperare interinstituțională”, anterior dezbaterii Plenului Consiliului.
Proiectul de ordonanță de urgență promovat de Ministerul Justiției prevede grațierea integrală a pedepselor de până la 5 ani precum și jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreținere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani și a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidivistilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei și nici celor care comit infracțiuni după dată de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal și din Codul de Procedura Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenție nivelul maxim al pedepsei și eliminând sancțiunea cu interdicția privind ocuparea unei funcții publice. În ceea ce privește conflictul de interese, printre cei menționați că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcționarul public nu se vor mai regăsi și cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunțurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de șase luni de la dată comiterii faptei reclamate.
Președintele Klaus Iohannis a spus în 18 ianuarie, la începutul ședinței de Guvern pe care a prezidat-o, că premierul Sorin Grindeanu l-a asigurat că grațierea și modificarea codurilor penale nu se regăsesc pe ordinea de zi suplimentară a ședinței și că nici nu vor fi ”băgate peste noapte” în nicio ședința, ci ”vor fi puse în transparență”.
În 20 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a susținut că sunt ”suficiente argumente” care să determine Guvernul să retragă ordonanțele de urgență privind grațierea și modificarea Codului Penal.
"Proiectele de Ordonanțe de Urgență privind grațierea și modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile și par a fi făcute cu dedicație, o spun cele mai autorizate voci din Justiție”, a scris Iohannis pe Facebook.
Șeful statului a precizat că Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, asociațiile magistraților și organizații ale societății civile s-au pronunțat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupție, abuz în serviciu și integritate, ”în regim de urgență, fără analize obiective și în condiții de totală netransparență”.
Oficiali din sistemul judiciar și asociații profesionale ale magistraților au spus că Ministerul Justiției a vrut să promoveze acte de clemență cum ar fi grațierea și să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent și fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.
În replică, Ministerul Justiției a arătat că proiectele de ordonanță de urgență privind grațierea și modificarea codurilor penal și de procedura penală nu au fost programate pe ordinea de zi a ședinței de Guvern și a respins afirmațiile că procesul legislativ ar fi lipsit de transparență, arătând că actele normative au fost trimise instituțiilor care trebuie să le avizeze sau să transmită un punct de vedere legat de acestea, miercuri au fost puse în dezbatere publică și se așteaptă exprimarea unor poziții constructive și echilibrate în cazul acestora.
Reprezentanții Asociației Magistraților din România vor prezenta CSM o serie de observații argumentate privitoare la proiectul de OUG privind grațierea unor pedepse, spunând că așa cum a fost ”conceput, structurat și motivat”, acesta ”nu probează că suntem în prezența unei inițiative acceptabile, în acord cu necesitățile sociale și cu normele de drept”.
Peste 20.000 de oameni au protestat, duminică seară, în Capitală față de proiectele de ordonanță ale Guvernului privind grațierea și modificarea codurilor penale. La manifestația din Piața Universității s-a aflat, timp de aproximativ 15 minute, și președintele Klaus Iohannis, care a spus că este inadmisibil să fie schimbate legile în modul în care se intenționează și că oamenii au de ce să fie indignați.
”O gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România, vrea să slăbească statul de drept. Ori așa ceva nu se poate admite. Este inadmisibil să se schimbe legislația și zeci, sute de politicieni certați cu legea să se găsească cu dosarele curate și să continue fărădelegile. Românii, pe bună dreptate, sunt indignați”, a spus Iohannis.
Alte câteva zeci de mii de persoane au protestat în mai multe orașe.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, susține că președintele Klaus Iohannis s-a situat în afara legii, că este un început de lovitură de stat și dă asigurări că nu-i va mai permite președintelui Iohannis să răstoarne ordinea constituțională, să uzurpe calități oficiale intrând abuziv în ședințele de guvern sau să incite la dezordine socială și violență.