Sustenabilitatea și tehnologia, alături de sursele de finanțare pe care le avem dispoziție, ar trebui să fie la baza viziunii de dezvoltare a unei comunități, a declarat Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City (ARSC) la Maratonul Economia Sustenabilă, organizat de PROFIT NEWS TV.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul ACUE, Auchan, Borsec - Romaqua Group, Hidroelectrica, Liberty, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Romgaz, Tinmar Energy, Transgaz
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
"Tot ce ați discutat la această emisiune, fie că vorbim despre comunități, despre mediul de business, despre zona de retail, toate aceste lucruri au legătură într-o formă sau altă cu ceea ce noi numim o comunitate inteligentă, fie că vorbim de comune, de orașe, avem această smartificare a României. Suntem în plin proces de adopție a acestui concept. Ar trebui să înțelegem că sustenabilitatea, alături de tehnologie, alături de sursele de finanțare pe care le avem dispoziție, ar trebui să fie la baza ideilor noastre, la baza ceea ce înseamnă viziunea de dezvoltare a unei comunități", a afirmat Dumitrașcu.
El a adăugat că etapa următoare a acestui proces constă în explicarea, cu răbdare, a tot ceea ce înseamnă o comunitate sustenabilă, pentru că nu toată lumea înțelege, nu toată lumea este de acord.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Din păcate, în spațiul public avem și foarte mulți fake news și atunci, prin demersuri cum este cel de astăzi, încercăm să înțelegem ce înseamnă o Românie mai inteligentă și mai sustenabilă. La ora actuală, în România, numărate bob cu bob, sunt peste 1.200 de inițiative și proiecte în curs de derulare de smart city și smart village. Avem proiecte mari, mature, cum sunt cele din Sectorul 4 sau Sectorul 6, dacă ne referim la București. Avem proiecte extrem inteligente la Cluj, la Brașov, la Oradea, dar avem și proiecte foarte mici, pe care le-am promovat de-a lungul anilor. Să ne uităm la Ciugud, unde educația se bazează pe inteligența artificială, la Luncavița (Tulcea), la Sibiu, la Șelimbăr sau la Sadu. Avem o multitudine de exemple de bună practică care ne arată că România este pe o traiectorie pozitivă, pe o traiectorie bună", a spus președintele asociației.
În afară de proiecte și educație, contează foarte mult partea de viziune.
"M-am uitat cu multă atenție la invitații emisiunii și am văzut că oamenii de business vin cu o viziune, vin cu o traiectorie, cu o proiecție foarte clară la unde va fi compania în anul 2040 sau 2050. Noi trebuie să înțelegem că o comunitate este ca un business, este business-ul nostru, al tuturor, și noi suntem acționari. Primarul este un CEO pe care noi îl numim din patru în patru ani, dar comunitatea este a noastră. Dacă am privi această comunitate ca și un business, ar trebui să înțelegem că avem nevoie de viziune, avem nevoie să înțelegem ce înseamnă traiectoria europeană, spre exemplu, care sunt următoarele exerciții financiare și să ne pregătim de pe acum să fim în acel trend, pentru avem nevoie de bani", a explicat Dumitrașcu.
El a făcut un apel către primarii actuali și cei viitori să înțeleagă că nimeni nu va finanța o idee, ci doar proiecte.
"Prin urmare, avem nevoie de proiecte care să aibă componenta de sustenabilitate, să integreze tehnologie inteligentă de ultimă generație și, foarte important, aceste proiecte ar trebui să se reîntoarcă în comunitate, pentru că la final, atunci când vorbim de smart city și smart village, vorbim despre oameni", a mai spus reprezentantul ARSC.
Dumitrașcu a atras atenția că și în zona consultanței, la fel ca în majoritatea domeniilor, se manifestă o penurie de oameni.
"Avem nevoie de consultanți, avem nevoie de oameni foarte buni, de experți, de profesori universitari, de cei care înțeleg aceste domenii, fie că vorbim despre transport, mobilitate, de partea de mediu, sănătate, educație sau energie. În opinia mea, autoritățile sau companiile au nevoie de expertiză în toate etapele de implementare a unui proiect. Dacă ne referim la PNRR, până la 1 iunie 2026, România trebuie să aibă toate proiectele finanțate la gata, nu în curs de implementare, nu cu contractele semnate și cu licitația în curs de lansare. Acum avem un termen de implementare pe modelul german. Pentru astfel de proiecte, doi ani de zile este foarte puțin", a afirmat șeful asociației.
El a arătat că autoritățile mature au înțeles de-a lungul timpului importanța fondurilor europene și au pregătit oameni și au creat departamente de accesare a banilor UE.
"Așa se întâmpla la Sectorul 6, care vine puternic din urmă, la Sectorul 5, la Sectorul 3, la Sectorul 4. Ne putem uita și la Consiliul Județean Cluj, de exemplu, care are primul proiect de smart county din România, putem să ne uităm la Iași sau la Buzău. La Buzău, care este un municipiu de talie redusă, au înțeles că au o singură șansă de dezvoltare, și anume fondurile europene. În acest moment, sunt peste 500 milioane de euro în contracte semnate de către municipalitatea Buzău, bani care intră în dezvoltarea acelei comunități", a spus Dumitrașcu.
