Statul trebuie să “dea drumul” la cheltuieli, pentru a compensa comportamentul precaut al băncilor în actualul context macroeconomic. Aceasta în condițiile în care una dintre problemele din agricultură provine din durata scurtă a contractelor de arendă, care nu stimulează investițiile, iar războiul din Ucraina afectează în mare măsură acest domeniu prin creșterea prețurilor îngrășămintelor, pentru că cele mai ieftine materii prime proveneau din Rusia și Ucraina, semnalează marii jucători din agricultură, la Dezbaterile Profit News TV - Maratonul Agriculturii.
Maratonul Agriculturii la PROFIT NEWS TV a fost organizat cu sprijinul Roca Agri RDF
Beneficiile parteneriatelor sau diverselor tipuri de asocieri în agricultură și în alte sectoare devin tot mai clare în perioadele de criză, când companiile și fermierii constată că le este dificil să reziste individual, spune Rudi Vizental, CEO ROCA Investments. El apreciază totodată că statul trebuie să “dea drumul” la cheltuieli, pentru a compensa comportamentul precaut al băncilor în actualul context macroeconomic.
Florin Deznan, CEO-ul recent înființatului holding ROCA Agri RDF, punctează faptul că una dintre problemele din agricultură provine din durata scurtă a contractelor de arendă, care nu stimulează investițiile, și că războiul din Ucraina afectează în mare măsură acest domeniu prin creșterea prețurilor îngrășămintelor, pentru că cele mai ieftine materii prime proveneau din Rusia și Ucraina.
El afirmă că, în ultimii ani, băncile au răspuns nevoii de finanțare din agricultură prin produse specifice, adaptate fiecărei activități, dar în contextul economic actual au fost primele care și-au manifestat reticența la risc, astfel că statul trebuie să fie cel care să-și asume rolul de a “da drumul la expansiune, la cheltuieli și la exuberanță economică”.
Companiile și fermierii au nevoie de finanțare și pentru că multe costuri s-au dublat (precum la energie și la inputuri sau materii prime), dar capitalul de lucru a rămas același, situație valabilă și în alte sectoare, precum cel al cuprului, explică Vizental.
La rândul lui, Florin Deznan arată că una dintre problemele din agricultură provine din durata scurtă a contractelor de arendă, care nu stimulează investițiile, și că războiul din Ucraina afectează în mare măsură acest domeniu prin creșterea prețurilor îngrășămintelor, pentru că cele mai ieftine materii prime proveneau din Rusia și Ucraina.
Din cauza creșterilor de costuri cu energia, prețul îngrășămintelor era oricum ridicat, iar odată cu invazia din Ucraina, problemele s-au amplificat, a spus Deznan.
În plus, războiul a adus o problemă care ține de logistică, dificultăți în ceea ce privește transportul cerealelor românești, în condițiile în care rutele de transport au devenit aglomerate din cauza tranzitării cu cereale produse în Ucraina.
"Ceea ce a dus prețurile în sus pe bursă a fost frica, frica de blocajul mărfurilor", a completat CEO-ul.
ROCA Investments a lansat miercuri un holding specializat în agricultură, ROCA Agri RDF, pe care urmează să îl extindă până la sfârșitul anului viitor cu încă 2 sau 3 companii, pe lângă cele 3 reunite în prezent, și să îl listeze la bursă, tot în 2023.
ROCA Investments, companie de private equity parte a grupului Impetum, a decis anul trecut să-și schimbe modelul de business, trecând de la investiții diversificate la focus pe piloni strategici – pentru început a înființat un holding specializat pe construcții, iar acum al doilea, cu companii din agricultură.
“România are o mare nevoie de capital privat, de management specializat și de consolidare. Roca Agri RDF reprezintă rezultatul procesului prin care am reușit să reunim aceste trei ingrediente - capitalul Roca, parteneriatul cu Florin Deznan (fondatorul RDF, acum CEO ROCA Agri RDF n.r.) și managementul comun, într-un sector considerat de noi strategic pentru România. Un proces de transformare și scalare accelerată, care confirmă potențialul acestui model de business”, a declarat Vizental.
Cu un portofoliu în continuă expansiune și cu activități în distribuția de input-uri, trading de cereale, producție agricolă, procesare de cereale holdingul devine un jucător național într-un sector al economiei cu un potențial major în contextul actual.
Investițiile noului holding vor fi în companii românești din agricultură și vor contribui la consolidarea activității, dezvoltarea de noi linii de business și implementarea conceptului de one stop shop pentru fermieri la nivel întregului sector agricol. Odată cu lansarea holdingului, RDF devine ROCA Agri RDF și dintr-o companie locală, cu prezență în special în vestul țării, un jucător cu prezență națională în agricultură.
Cele trei companii din holding au înregistrat în prima jumătate a anului o cifră de afaceri de peste 300 milioane lei, iar pentru 2022 sunt estimate venituri de până la 700 milioane lei.
ROCA Investments a ajuns anul trecut la o evaluare de 247,5 milioane lei (peste 50 milioane euro). Portofoliul ROCA include holdingurile ROCA Industry și ROCA Agri RDF, dar și investiții în alte companii din diferite sectoare ale economiei.
Fostul ministru al Agriculturii Adrian Oros consideră că estimarea oficială a producției agricole de anul acesta este cu mult pentru producția realizată în 2020, când a fost un an mult mai secetos decât anul acesta, fiind și mai evident cât de importantă ar fi fost includerea componentei apă, inclusiv din agricultură, în PNRR. Acesta susține că strategia pentru apă nu a mai fost inclusă în PNRR de fostul ministru USR Ghinea și de fostul premier Cîțu, ”total dezinteresat de agricultură”, iar în general la nivelul guvernelor există o atitudine ”detașată” față de acest domeniu.
Adrian Oros a arătat că datele oficiale comunicate de Ministerul Agricuturii estimează pentru anul acest o producție agricolă de 9,27 milioane tone. Comparativ în anul 2021, an agricol bun pentru că a plouat, s-a realizat o prpducție de 11, 5 milioane tone, iar în 2020, când a fost o secetă mult mai mare decât anul acesta și pe suprafețe extinse, producția realizată a fost de 6,5 milioane tone.
Soluțiile pentru fermieri constau în plata despăgubirilor de la buget, urmând probabil să fie alocate și fonduri europene în această privință, precum și fondurile mutuale de gestionare a riscurilor, constituite de fermieri, pe lângă asigurări, care acum pot fi finanțate în proporție de 70% din bani europeni.
În acest context, fostul ministru a vorbit de nevoie unei strategii naționale pentru gestionarea apei, indicând un studiu realizat de Banca Mondială pentru Ministerul Mediului, în care se arată că pentru țări ca România și Bulgaria pericolul deșertificării unor zone, cum este malul Dunării, este unul real.
Adrian Oros susține că primul proiect al PNRR conținea o componentă importantă privind gestionarea resurselor de apă, cu un buget de 6,5 miliarde euro, dar fostul ministru Ghinea și fostul premier Cîțu ar fi renunțat la acesta, nefiind vorba de o solicitare a Comisiei Europene, ci de o decizie a Guvernului de atunci.
”Proiectul final, în aprilie 2021, nu a fost trimis, deci când s-a trimis ultimul draft al PNRR, draftul final, de către domnul Ghinea și de către domnul Cîțu, s-a trimis fără componenta gestionarea apei pentru agricultură”, a declarat Adrian Oros.
Mai mult, fostul ministru a arătat că la nivelul guvernelor a constatat o atitudine detașată față de agricultură, considerându-se că există suficiente subvenții europene în domeniu. ”În general, la nivelul Guvernului, guvernelor, am constatat de-a lungul timpului o atitudine mai detașată față de agricultură, pentru că toată lumea spune ”domnule, voi primiți 3 miliarde” și ăsta e adevărul, aproximativ 3 miliarde euro se acordă anual agriculturii sub formă de subvenții.
Dar aceasta este politica agricolă comună. Atunci când a apărut politica agricolă comună și s-a decis ca agricultura să fie gestionată, pentru că este o activitate nerentabilă, comparativ cu agricultura care se face în alte state care nu sunt în Uniunea Europeană - și pericolul mare era să pătrundă alimente mai ieftine din acele state și să se falimenteze fermierii europeni, iar în cazuri de criză, când aveai nevoie de producția acetsor fermieri, să nu ai de unde să procuri alimente -, asta a fost logica cu care a apărut această politică agricolă comună, care este finanțată consistent”, a explicat Adrian Oros.
Din acest motiv, al subvențiilor europene, mulți membri ai Guvernului consideră că agricultura are finanțare suficientă și chiar îi taie din resurse. ”Foarte multe persoane din guvern, care nu înțeleg cum funcționează agricultura și de ce este subvenționată agricultura, totdeauna se uitau cu jind sau cu invidie la sumele mari care erau promovate prin hotărâre de guvern și de fiecare dată trebuia să explic să sunt bani europeni, cheltuim din bugetul național, dar sunt returnați. (...) Într-adevăr, a fost o situație specială cu domnul Cîțu, care era total dezinteresat de agricultură și care a alocat, la începutul anului 2021, 60% din bugetul pe care Ministerul Agriculturii l-a avut în 2020”, a mai spus fostul ministru.
Cele mai importante trei probleme din agricultură sunt lipsa forței muncă, prețurile volatile și criza inputurilor, la care se adaugă seceta și stoparea proiectelor de irigații, a arătat Alexandru Țachianu (Asociația Fermierilor Români), fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
“În 2017-2019, când eram la Ministerul Agriculturii, am lucrat foarte intens la irigații. Aveam un milion și ceva de hactare irigate și tot un milion de hectare în lucru. S-a întrerupt această lucrare când Guvernul a căzut și de atunci nu s-a mai făcut nimic”, a afirmat Țachianu, aflat chiar în timpul activității pe tractor.
Țachianu vede ca urgențe în domeniu acordarea despăgubirilor celor afectați de secetă și reînceperea lucrărilor la canalele de irigații, propunând totodată înființarea unei entități de management al riscului, care ar putea interveni pe piată și rezolva o parte din problemele din domeniu.
În ceea ce privește PNRR, fostul oficial spune că “teoretic se pot face multe”, dar de-abia au început să fie aprobate unele proiecte și că de la aprobare la implementare și finalizare este o cale lungă. “Eu personal niciodată nu m-am bazat pe stat. Dacă vrei să faci ceva, trebuie să pui mâna și să faci tu. Fermierii nu sunt uniți, nu știu să sară unul pentru celălalt atunci când este cazul și ăsta este un mare minus. În alte țări oamenii au protestat, au ieșit în țară și s-au schimat lucrurile”, a mai spus Țachianu.
Chiar și în condițiile în care producția de grâu s-ar înjumătăți, tot ar fi suficientă pentru consumul intern, spune președintele Sindalimenta, Dragoș Frumosu. Acesta a arătat însă că, din cauza resurselor financiare limitate și a capacității de depozitare reduse, industria alimentară nu poate achiziționa grâu de la o recoltă la alta, iar prin luna martie aceste rezerve se pot termina, în condițiile în care statul nu oferă garanții pentru realizarea unor astfel de stocuri.
”Și în condițiile în care cantitatea de grâu s-a înjumătăți, ar fi suficientă pentru consumul nostru”, a arătat președintele Sindalimenta.
Potrivit acestuia, însă, întreaga cantitate de grâu produsă de fermirii română este cumpărată și vândută de 4-5 mari angrosiști de cereale, care pot alege să o exporte pentru o ofertă mai bună. ”În condițiile acestea, partea de procesare și panificație nu are capacitate și putere financiară de a achiziționa grâul de la o recoltă la alta, pentru a ști că nu avem probleme. () Dacă statul nu-și mărește rezerva de grâu astfel încât să fim siguri că se acoperă măcar pentru jumătate de an, undeva, de regulă prin martie, noi rămânem fără grâu de panificație, plecând de la depozitare și puterea financiară”, a arătat Dragoș Frumosu.
Industria de profil a solicitat anterior Guvernului Orban sprijin, în sensul garantării unui credit care să permită achiziția grâului din recolta viitoare, plus cheltuieli cu depozitarea, dar discuțiile s-au prelungit până când din recolta de grâu mai rămăsese disponibilă doar o cotă de 30%.
În opinia președintelui Sindalimenta, și rețeaua națională de irigații a fost premeditat distrusă, de către ”o parte din clasa politică, pentru interese personale”, deoarece ”mai ușor semnezi niște facturi și bagi bani în buzunar, decât să produci”.
Pentru a rezolva probleme actuale ale țării ce țin de mediul de afaceri ar trebui plecat de la puterea de cumpărare a consumatorilor, a afirmat Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui. El arată că strategia actuală este greșită, iar în momentul de față statul culege ceea ce a semănat în ultimii 30 de ani.
„Noi acum culegem lipsa inițiativei din ultimii 20-30 de ani, adică lipsa de strategie, de viziune, de susținere a IMM-urilor în România. Trebuie plecat de la consumatori. Degeaba produci dacă nu poți să vinzi. Dacă societatea, consumatorul ar avea putere de cumpărare și ar exista consum oamenii de afaceri ar găsi soluții să-și dezvolte businessului. Degeaba ești ajutat de stat sub diverse forme dacă tu ceea ce produci arunci la șanț. E o strategie greșită aici. Ar trebui plecat de la puterea de cumpărare. Consumatorul, el dă drumul la bani în piață, el e Dumnezeu pe pământ”, spune Dorin Cojocaru.
Pe de-o parte, cererile care vin de la Bruxelles pentru reducerea amprentei de carbon, iar pe de altă parte criza din Ucraina, care are potențialul de a escalada, și puterea de cumpărare scăzută. „Deci este un complex de crize”, precizează acesta, adăugând că „nu va fi însă o criză alimentară, pentru că în România există risipă alimentară”. Circa 5.000 de tone de alimente sunt aruncate anual.
„Avem nevoie de o guvernare smart, o legislație care să susțină mediul de afaceri din România și trebuie să găsim cele mai bune soluții ca să contracarăm orice fel de criză. Noi suntem prea sărăci și de aceea ni se par aceste prețuri aberante. În momentul în care nu ai un echilibru între puterea de cumpărare și costurile de producție se întâmplă ce s-a întâmplat în România. Trebuie să știm să creăm o strategie și să susținem mediul de afaceri din România. Sunt foarte multe lucruri de dezbătut despre agricultură. Agricultura împreună cu industria alimentară are undeva la peste 12% din PIB. Noi ar trebui să folosim resursele din agricultură, zootehnie și industria alimentară ca o viitoare oportunitate pentru Europa”, punctează Dorin Cojocaru.
Președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui adaugă însă că ceea ce împiedică statul să rezolve probleme actuale din mediul de business local este o coerență în gândire, strategie și o înțelegere la nivel de coaliție. „În situații de criză nu mărești taxele, nu modifici codul fiscal, nu crești presiunea. Dacă erau bani la buget putea să ajute pe oricine. În momentul în care sacul se golește trebuie să stabilești priorități. România ca să câștige trebuie să aibă managementul apei, conservarea apei în sol și o reinventare a agriculturii pe regiuni”, precizează acesta.
Prețul uleiul a crescut cu circa 30% în ultimele luni și va continua să crească, însă nu neapărat din cauza lipsei de materie primă, ci a scumpirilor de pe burse, a spus Felicia Tulai, fondatoarea brandului de ulei ecologic Luna Solai. Ea estimează că nu vor exista probleme în ceea ce privește culturile în următoarea perioadă, însă se așteaptă la o ușoară scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor, pe fondul inflației.
„Scumpirile la produse nu sunt neapărat din cauză lipsei de materie primă, ci din cauza prețului care se formează la burse. Este evident că prețurile formându-se acolo și fermierul român vrea să-și optimizeze profitul. Și, evident, încearcă să-și alinieze prețul la ceea ce se întâmplă pe piața internațională. Am fost și noi nevoiți să facem achiziții la începutul acestui an la prețuri foarte majorate și, implicit, lucrul ăsta a dus și la o creștere a prețului la raft a uleiului, în special de floarea soarelui. În perspectivă, se vor resimți creșteri de preț și la uleiul de rapiță. Să speram că la celelalte nu foarte mult”, precizează aceasta.
Despre produsele ecologice, antreprenoarea spune că există încă în rândul consumatorilor percepția că produsele obținute prin presare la rece sunt ecologice, „ceea ce nu este adevărat”.
„Este foarte important să mergem pe lanțul de producție și să fim foarte atenți la ceea ce înseamnă materie primă. Dacă materia prima nu este certificată ecologic, automat produsul nu e unul certificat ecologic. Cred că, în momentul de față, consumatorul este pregătit să facă achiziții de produse ecologice. Rolul nostru, al producătorilor și procesatorilor, este de a educa consumatorul în sensul acesta. Acum 10 ani, când am început activitatea, nișa aceasta era extrem de restrânsă. Acum, s-a dezvoltat considerabil”, afirmă aceasta.
Ea adaugă că, în momentul de față, consumatorii sunt mult mai preocupați de sănătatea lor și sunt mai deschiși către achiziția de produse certificate ecologic, în special familiile tinere, care au și copii. „Acea categorie de consumatori care aleg produsele certificate ecologic este deja o categorie care alege conștient. Cred că provocarea noastră este cea a risipei alimentare. Și cred că, la nivel individual, suntem conștienți de faptul că până acum am făcut destul de multă risipă alimentară. Dacă reușim să fim mai atenți la cumpărăturile pe care le facem în sensul acesta sa-r putea să nu simțim atât de tare aceste creșteri de prețuri”, mai spune fondatoarea brandului de ulei Luna Solai.
Investițiile în agricultura bio sunt mai mici decât în cea convențională, iar profitul este mult mai mare, spune Călin Valentin Cozma, Administrator GN MUREȘ. Cel mai mare efort în agricultura bio este la început, când se pun bazele unui astfel de business. Marea problemă a companiilor din domeniul agriculturii este că nu au management, de aici și probleme financiare ale acestora.
„Agricultura bio este mai profitabilă decât agricultura convențională. Funcționează mai bine din punct de vedere financiar. Efortul ține de investiția inițială, formarea bazei energetice de care ai nevoie pentru a face agricultură ecologică. Dar, ulterior, dacă ai o suprafață minimă de 700-800 de hectare, este cam jumătate din prețul celei convenționale. Noi anul acesta avem un cost direct per hectar în medie de 2.000 de lei. Anul trecut a fost 1.500 de lei din cauza că s-a scumpit combustibilul. La producția convențională am un cost direct în medie de 3.900 de lei, aproape dublu”, precizează Călin Valentin Cozma, adăugând că singura problemă pe care o întâmpină în agricultura ecologică este cererea mică din piața locală, fiind nevoit să exporte întreaga producție în afara României, în țări precum Germania și Austria.
„Aici încercăm să lucrăm. Am demarat un proiect împreună cu Federația Patronatelor din Industria Ospitalității prin care încercăm să ajungem cu produse finite ecologice în restaurantele din România. În momentul acesta încerc să transform totul în produs finit. Suntem în faza de a achiziționa o moară, am discutat și cu Felicia Tulai, fondatoarea Luna Solai, pentru o colaborare pe partea de uleiuri ecologice și am dezvoltat ceva și în partea zootehnică. Încercăm să facem lapte ecologic. Anul viitor vrem să dezvoltăm o apicolă, iar la un moment dat vreau să deschid un lanț de brutării în care să am de la pâine ecologică, patiserie, lapte, ouă. Totul să fie ecologic”, adaugă acesta.
Călin Valentin Cozma mai spune că scumpirea la carburanți este printre principalele motive pentru care au crescut și prețurile la cereale. „Este normal să crească prețurile. Anul trecut sau acum 2 ani aveam o subvenție la motorină de 1,6 lei, dar prețul era de 4,5 lei. Anul acesta subvenția a rămas tot 1,6 lei, dar prețul este de 9 lei. Arenda se plătește în produse în mare parte. Anul trecut am avut o cerință de arendă de produse de 25% din totalul arendei pe care am plătit-o .
El adaugă că marea problemă a companiilor care activează în domeniul agriculturii din România este managementul. „Un agronom nu știe să facă management pentru o fermă. Noi nu avem nevoie de agronomi care să fie manageri, noi avem nevoie de agronomi care să lucreze terenul. Până nu o să se înțeleagă povestea asta, că în România există nevoia ca orice companie care face agricultură să aibă un management, o să avem tot timpul probleme financiare”, mai spune acesta.
