România are zăcăminte de gaz aproape epuizate, dar poate deveni, chiar rapid, complet autonomă de gazul rusesc dacă se concentrează, inclusiv legislativ, asupra Mării Negre. Deocamdată, însă, măsurile luate de stat în ceea ce privește compensarea și plafonarea prețurilor la energie au impactat negativ piața de profil, în special furnizorii și producătorii, și vor stopa și investițiile în producția de energie, au atenționat marii jucători din domeniu la dezbaterea PROFIT NEWS TV "Maratonul energiei".
Sunt întârzieri și cu plățile la care statul s-a angajat, furnizorii fiind, practic, cei care au suportat până acum, din lichidități, împrumuturi bancare și eventual de la acționari, aceste creșteri de costuri la energie.
Până la reglarea întregului sistem, din zona administrativă vin și o serie de mesaje: Prețuri de coșmar, evitați risipa!
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Enel, Transgaz, E-Distribuție, FPPG, Complexul Energetic Oltenia și Tinmar Energy
Dezbaterea poate fi văzută VIDEO AICI
Încă de la început, Dan Dragoș Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a asigurat că ordonanța care va reglementa plafonarea și compensarea prețurilor pentru consumatorii casnici și industriali de energie electrică și gaze de la 1 aprilie ar putea fi publicată într-o săptămână, maximum 10 zile.
„Rezervele de gaz sunt acoperitoare, consumul 42-45 mil mc/zi este asigurat 80% din gaze extrase și din cele înmagazinate”, a precizat Drăgan.
Pe partea de energie electrică, impactul pentru România a evenimentelor din Ucraina nu este semnificativ, sistemul energetic din țara vecină nefiind conectat la ENTSOE (rețeaua transportatorilor din UE), crede acesta.
În ceea ce privește strategia energetică viitoare, Guvernul așteaptă cu interes recomandările pe care Comisia Europeană le va transmite.
La rândul său, Zoltan Nagy Bege, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a explicat că, chiar dacă prețul gazelor naturale și energiei electrice ar fi fost reglementat, aceasta nu ar fi fost o soluție a actualei crize energetice, care este una europeană și a fost amplificată de conflictul militar din Ucraina.
Oficialul ANRE a remarcat faptul că mulți dintre furnizori păstrează vechile prețuri, însă a apreciat că evoluția prețurilor angro va fi transferată în prețurile finale într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.
În opinia sa, capacitățile financiare ale guvernelor nu poate asigura protecția tuturor consumatorilor la aceste prețuri.
În plus, companiile din economie vor fi afectate, și, chiar „dacă printr-o minune vor supraviețui, vor transfera aceste costuri (cu utilitățile - n.r.) în prețurile produselor lor care se scumpi suplimentar, dacă nu s-au scumpit deja”, crede Nagy-Bege.
Potrivit acestuia, trebuie evitată în primul rând risipa: „Nu trebuie neapărat să renunțăm la confortul cu care ne-am obișnuit. Măsurile de compensare și plafonare au fost bune, necesare, însă aduc nepăsare din punct de vedere al consumatorilor. Oricum nu voi plăti mai mult decît 1 leu și 31 de bani la gaze naturale, consideră aceștia”
Noua măsură de plafonare a prețurilor la energie și gaze, prevăzută a intra în vigoare de la 1 aprilie, va afecta atât piața de energie per ansamblu, cât și bugetul de stat, Guvernul riscând să intre în capacitate de plată, având în vedere că, în momentul de față, nu se știe cu cât vor continua să urce prețurile la energie și gaze, a avertizat însă Gabriela Bodron, director al Departamentului Juridic al Tinmar Energy, furnizor de energie electrică și gaze naturale.
"Din proiectele de acte normative care sunt în discuție acum pentru a intra în vigoare de la 1 aprilie, măsura de plafonare pare să fie menținută și pentru consumatorii noncasnici și este de natură să afecteze piața, pe de-o parte prin exlcuderea oricărei concurențe între furnizori, iar pe de altă parte s-ar afecta, în mod nelimitat, bugetul de stat, pentru că Guvernul ar trebui să-și asume niște costuri pe care acum nu le poate estima nimeni, nu știm unde va ajunge prețul energiei. Suportarea acestor costuri de la bugetul de stat poate să aibă un impact negativ asupra capacității de plată a Guvernului", avertizează Gabriela Bodron.
Măsurile luate de statul român în ceea ce privește compensarea și plafonarea prețurilor la energie au impactat negativ piața de energie, în special furnizorii și producătorii.
"Această Ordonanță a avut și aspecte mai puțin plăcute pentru toți participanții la piață. Au existat o serie de neclarități, ambiguități. Procedura de recuperare a sumelor de către furnizori este greoaie. Încă nu am recuperat toate sumele datorate pentru consumul lunii noiembrie, iar impactul pe cashflow-ul furnizorilor este categoric unul negativ. Sumele nu pot fi finanțate nici de către bănci, pentru că nu este clară nici valoarea sumelor de recuperat, nici termenul de recuperare, și atunci toate lichiditățile funizorilor sunt folosite în a acoperi diferența de preț între prețul plafonat și prețul de achiziție", spune Gabriela Bodron.
"Impredictibilitatea legii este un motiv destul de serios pentru toți cei care doresc să investească. Este o frână pentru potențialii investitori. Cred că Guvernul ar trebuie să analizeze măsurile pe care să le ia în următoarea perioadă. Există lacune în legislația românească. Se încearcă acum, sunt niște modificări legislative care sper să fie accelerate în adoptare ca să putem să luam în calcul crearea de noi capacități de producție.Trebuie să se accelereze investițiile și să se creeze facilități celor care vor să investească în producție", precizează aceasta.
Gabriela Bodron atrage însă atenția că nu prin măsuri de plafonare va crește producția de energie în România. "Guvernul trebuie să creeze condiții reale acestor participanți noncasnici pentru a-și crea propriile centre de producție pentru consumul propriu. Să facă o reducere pe impozitul pe profit pentru sumele reinvestite în centrele de producție sau ar putea să creeze niște facilități în direcția asta care să vină în susținerea reală a consumatorului noncasnic", subliniază ea.
Despre informațiile care circulă în piață cu privire la faptul că prețul la energie a crescut din cauza traderilor, Gabriela Bodron arată că "este o speculație la fel ca cea care a avut loc pe piața carburanților".
"Traderii nu sunt cei care majorează prețul la energie. Prețul a crescut dintr-o sumedenie de motive interne și externe. Lipsa capacităților de producție este unul dintre motive. Traderii sunt cei care creează lichidități. România importă energie și în lipsa acestor traderi s-ar crea un deficit și mai mare de energie pe piață", mai spune aceasta, precizând totodată că impozitarea suplimentară a traderilor ar afecta și mai grav piața de energie, mai ales că impozitul se va aplica asupra veniturilor.
Evoluția prețurilor la energie și gaze este în momentul de față incertă și depinde atât de cum și când se va finaliza conflictul militar din Ucraina, cât și de măsurile legislative care încă nu au fost adoptate.
"Sper să nu asistăm iarăși la o serie de insolvențe în cadrul furnizorilor pentru că măsurile au impactat foarte grav în primul rând activitatea furnizorilor. Să nu uităm că aceste creșteri de prețuri impactează în primul rând furnizorii de energie și ulterior se resimt în prețul către consumatorul final. E imposibil astăzi de apreciat cum va arăta piața de energie, sperăm doar să se stabilizeze, dar asta ar implica o intervenție mai redusă a statului în plafonarea prețurilor", spune Gabriela Bodron.
Probleme sunt și cu plățile la care statul s-a angajat. Companiile de furnizare din România ale grupului Enel au primit din partea statului doar 17 milioane de lei din cele 247 milioane de lei pe care ar fi trebuit să le încaseze în urma aplicării schemei de compensare și plafonare pe perioada noiembrie-ianuarie, a explicat Valeriu Binig, director al Departamentului Reglementări și Antitrust al Enel România.
„Furnizorii au fost cei care au suportat din lichidități, împrumuturi bancare și eventual de la acționari aceste creșteri de costuri la energie”, a precizat oficialul Enel.
Acesta a și oferit un calcul explicativ: „Să ne imaginăm că un furnizor are de emis o factură de 119 lei. 19 lei trebuie plătiți statului imediat la emiterea facturii (ca TVA - n.r.). Rămân 100 lei de împărțit. 60 lei merg către piață angro de electricitate. Cam 10 lei merg către operatorul de transport, operator de monopol natural, 20 lei merg către operatorul de distribuție, operator de monopol natural, 10 lei rămân furnizorului. Din acești 10 lei 5 lei costă tipărirea și trimiterea facturii, 3 lei sunt costurile de operare și furnizorul rămâne cu 2 lei. Pentru acești 2 lei furnizorul și-a luat urări de bine de la toată opinia publică pentru 119 lei”.
„La ora actuală distribuitorul nu plătește 7 lei pentru energia necesară acoperirii CPT, ci 21 lei. Nici măcar 20 de lei. Ce face distribuitorul?", s-a întrebat oficialul ENEL. "Mai cheltuiește pentru investiții și pentru mentenanță rețelei? Dă angajați afară doar pentru a plăti CPT?"
„Avem un mecanism pentru tarifele de distribuție care funcționa în vremuri normale. La începutul anului N reglementatorul aprobă un nivel al tarifelor de distribuție, pe parcursul anului distribuitorul face investiții, operează rețeaua, o repara, plătește angajați, plătește contractori și plătește acest CPT. La sfârșitul anului N operatorul de distribuție începe și face raportări care se termină la jumătatea anului N+1, iar reglementatorul, după ce verifică aceste calcule, dacă descoperă că distribuitorul a avut niște pierderi din exercițiul financiar al anului N, ajustează tarifele pentru anul N+2. Deci, dacă eu am făcut niște cheltuieli în 2020 le recuperez prin tarife în 2022”, precizează Binig.
Astfel apare problema finanțării deficitului uriaș creat din cauza creșterii fantastice a prețului energiei pe piață angro.
„Sunt 3 surse: resursele companiilor (solicitate la maxim), resursele consumatorilor și bugetul de stat. Mai apar și creditele, însă băncile au atins limita de prudențialitate pentru acest sector. Așteptăm discuția privind nouă OUG de la 1 apr și transmitem că măsurile trebuie să fie secvențiale și complementare, ținând cont de cele trei resurse. E nevoie de o injecție de la bugetul de stat pentru operatorii de distribuție”, spune oficialul ENEL.
Cu doar 30 de terawați de gaze naturale importați, un procent de 23% din consumul total de gaze, potrivit datelor raportate de ANRE la nivelul anului trecut, România este aproape independentă față de gazul rusesc și ar putea ajunge complet autonomă chiar de anul acesta, dacă va începe exploatarea resurselor de gaz din Marea Neagră, a transmis Cătălin Niță, director executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG). Legea Offshore se apropie de un verdict final.
Cantitatea de gaz pe care România o importă, chiar de anul acesta poate fi contrabalansată prin noile producții din Marea Neagră. Cantitățile se vor vedea pe piață și vor începe să o echilibreze.
„Și noi am auzit de o variantă discutată în coaliție a legii offshore. Eu nu am văzut-o încă, dar simțim din ce în ce mai multă apetență pentru a dezbate această nouă lege și cred că de data aceasta, chiar într-un timp foarte scurt, vom vedea rezultate. Este nevoie să o modificăm pentru că, în varianta actuală, nu aduce beneficii statului român și nici investitorilor”, spune directorul FPPG.
„Dacă până acum 2-3 săptămâni o vedeam ca pe un moft, acum ne dăm seama ce înseamnă să fii sigur pe resursele țării tale. Suntem foarte aproape de a reuși acest lucru, să aducem această cantitate suplimentară de gaze din Marea Neagră. Și, după ce vom deveni noi independenți energetic, vom putea oferi puțină siguranță energetică inclusiv în regiune. Câștigă și statul și investitorii, dar și cetățenii", arată Cătălin Niță.
Potrivit acestuia, zăcămintele de gaz sunt aproape epuizate, având în vedere că de 110 ani se tot exploatează resursele actuale, astfel că este necesară găsirea de noi locații pe teritoriul țării pentru exploatare.
„Producătorii contracarează acest declin al zăcămintelor prin investiții masive. Dar nu sunt suficiente. Trebuie găsite noi zăcăminte. Gazul va fi combustibilul care ne va trece prin perioada de la cărbune la tehnologiile verzi. Știm ce avem de făcut, trebuie doar să trecem la implementare", adaugă directorul executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze.
Temperarea prețurilor la gaze, consideră el, va fi posibilă în momentul în care vor apărea fie noi surse, fie noi declarații. Prețurile actuale de pe bursă nu sunt neapărat un etalon și nu se vor reflecta în perioada imediat următoare, în facturile consumatorilor.
„Ceea ce vedem acum pe bursă este o reacție a piețelor de capital cu privire la situația din Ucraina. În funcție de declarații fluctuează prețurile atât la gaze, cât și la țiței. Nu vom rămâne fără stocuri, fără gaze. Este o industrie extrem de stabilă, funcționează de 110 ani la gaz și 160 de ani la petrol. A trecut prin războaie mondiale", subliniază acesta.
Compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, va încerca să accelereze implementarea proiectelor de construire de centrale noi pe gaze și fotovoltaice prevăzute de planul său de restructurare și decarbonare, în actualele condiții de tensiune politică dominate de războiul din Ucraina, a anunțat Lăcrămioara Diaconu, membru al Directoratului companiei.
"Cu siguranță noi vom încerca să accelerăm implementarea proiectelor noastre investiționale, în aceste condiții de tensiune politică. Cu cât le punem mai repede în funcțiune, cu atât mai bine și pentru companie, și pentru sectorul energetic național", a spus Diaconu.
"Avem în plan câteva mecanisme de recalibrare și adaptare. Evident că suntem în analiză cu privire mai ales la ceea ce înseamnă pe termen mediu și lung costul de achiziție al gazului. Cu siguranță contractele pe termen lung vor fi pregătite din timp, astfel încât să nu avem surprize atunci când ajungem mai aproape de punerea în funcțiune a noilor centrale pe gaze. Sunt lucruri care țin de deciziile finale de investiție asupra proiectelor, nu e vorba doar de selecția contractorilor care vor construi centralele. În momentul când vom contracta construcția centralelor, vom avea în vedere și unele acorduri pentru vânzare de electricitate (în avans – n.r.) pe termen lung, precum și pentru achiziția de gaz pe termen lung, și vom căuta să diversificăm sursele de aprovizionare astfel încât să ne asigurăm că nu va fi pusă în pericol operarea acestor centrale", a arătat managerul CE Oltenia.
În ceea ce privește activitatea curentă de producție a companiei, războiul din Ucraina a avut ca efect reducerea într-o oarecare măsură a cotațiilor certificatelor de gaze cu emisii de seră (CO2) pe care Complexul este obligat să le cumpere conform legislației europene.
"Pentru activitatea de operare, primul impact l-am văzut deja, și anume prețul CO2-ului. Ne avantajează, firește, faptul că acest preț a scăzut acum la circa 70 euro și ajunsese și la 56 de euro, dar a mai crescut ulterior. Am cumpărat deja o parte din certificatele pentru producția pe anul trecut, dar mai avem de achiziționat până la deadline-ul din 30 aprilie. Le achiziționăm din fondurile proprii ale companiei și urmează să primim și bani de la bugetul de stat în acest scop. Suma va fi mai mare decât anii trecuți. Făceam niște calcule și s-ar putea să plătim în acest an cât în cei doi ani anteriori cumulat", a spus Lăcrămioara Diaconu.
De partea cealaltă, și IMM-urile din România au fost extrem de dur lovite de scumpirea masivă a energiei electrice și a gazelor naturale din ultimele luni, care s-a accentuat și mai mult după invazia Rusiei asupra Ucrainei, iar măsurile de sprijin din partea statului pentru firmele mici doritoare să-și producă singure energia pe care o consumă au venit foarte târziu, a declarat secretarul general al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Sterică Fudulea.
"Programul Electric Up a stat doi ani la Ministerul Energiei. Puteau să fie semnate contractele de anul trecut și să fie implementate deja aceste proiecte. Implementarea lor are acum costuri mai mari. Și asta înseamnă pierderi pentru beneficiarul final. Autoritățile ar trebui să aibă viteză mai mare de reacție. Ați văzut, în două săptămâni s-a schimbat întreaga lume din cauza acestei invazii din Ucraina. Or noi stăm de doi ani", a arătat Fudulea.
Prin programul Electric Up, IMM-urile și firmele din domeniul HORECA primesc bani de la stat pentru a-și instala sisteme de panouri fotovoltaice cu putere instalată între 27 kWp și 100 kWp care să producă energia necesară consumului propriu și să livreze surplusul în Sistemul Energetic Național, precum și pentru instalarea de stații de reîncărcare de minim 22 kW pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in.
Concluzia? Politicile energetice românești prevăd în continuare extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale, deși la nivel european se urmărește reducerea atât a dependenței de importurile din Rusia, cât și a celei de gaz în general, iar UE vede ca soluție la actuala criză energetică accelerarea măsurilor de decarbonare, nu frânarea lor, a conchis Otilia Nuțu, specialist în energie în cadrul Expert Forum.
"Vorbim în continuare de extinderea rețelelor de gaz, care ar urma să fie realizată cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), asta în condițiile în care știm cu toții că nu se pune problema ca alt gaz decât cel metan să intre în aceste rețele în proporție semnificativă în așa fel încât să reducă dependența noastră de gaze", a spus Nuțu.
Guvernul argumentează, în schimb, că va fi vorba de rețele "inteligente", de înalt nivel tehnologic și care vor permite în timp ca gazul să fie folosit în amestec cu hidrogenul.
