Epoca în care timpul era transformat în bani, iar oamenii munceau ca să primească un salariu, a fost depășită, iar astăzi pot fi mai productivi folosind tehnologia și instrumentele financiare de investiții pe termen lung, acesta fiind un scop al educației financiare, a transmis, în deschiderea Maratonului de Educație Financiară de la Profit News TV, deputatul PNL Goerge Tuță, președinte al Comisiei speciale a Camerei Deputatilor pentru automatizare si viitorul muncii și inițiatorul Legii pentru instituirea zilei de 11 Aprilie ca Ziua Educației Financiare.
Evenimentul este susținut de Asociația Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Transilvania, Bursa de Valori București, Cornerstone Communications, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), Depozitarul Central, Garanti BBVA, SIF Muntenia, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), Revolut, XTB.
George Tuță a amintit că, în România, Ziua Educației Financiare a fost sărbătorită pentru a doua oară, deoarece legea fost promulgată chiar pe 11 aprilie anul trecut, iar anul acesta toate școlile din România în perioada zilei au avut un buget în acest scop.
”Au spart această barieră, acest gard între viața reală și ce se întâmplă în școală, și au fost invitați oameni din zona instituțiilor financiare, din zona băncilor, din zona oamenilor care chiar lucrează cu conceptele aceastea financiare și au stat de vorbă cu copiii. Cred că aceasta este oarecum definiția și importanța termenului de educație financiară. Educația nu cred că o putem face clasic, adică tineri care merg la școală după care se specializează în pedagogie și se întorc după aceea la catedră să-i învețe pe copii despre educație financiară. Cred că educația financiară trebuie făcută un pic diferit, să ducem oamenii care astăzi lucrează cu instrumentele financiare și să le deschidă mintea tinerilor pentru acest lucru”, a spus deputatul Goerge Tuță.
Deputatul a subliniat, totodată, importanța educării tinerilor atât înțelegerea mecanismelor economiei, dar și în folosirea noile instrumente financiare de investiții.
”Prin educație financiară eu unul nu înțeleg doar experți în bonduri și în macroeconomie. Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem despre educație financiară este relația omului cu consumul, trebuie să înțelegem că anumite bunuri pe care noi avem tendința să le cumpărăm doar pentru statutul pe ce ni-l oferă, de fapt, nu ni le permitem și atunci începem să creăm această relație cu consumul mult mai corect, după care, dacă avem corect această relație, ajungem în zona de economisire. Economisirea nu este un capăt de drum, nu trebuie să fim campioni economisirii, de aici trebuie să ne deschidem ochii către partea de investiții. Cred că am depășit epoca în care transformam timpul în bani, munceam ca să primim un salariu. Astăzi putem să fim mult mai productivi folosind tehnologia, folosind instrumentele financiare de investiții pe termen lung, care să ne aducă un plus de valoare”, a declarat inițiatorul legii Zilei Educației Financiare.
În acest context, George Tuță a remarcat faptul că românii încă folosesc în cea mai mare parte cardul bancar pentru a scoate numerar de la bancomate.
”Nu cred că suntem diferiți față de olandezi, și ca structură a societății, în funcție de demografie, și vă dau următoarele cifre: în România sunt peste 10.000 de bancomate, în Olanda sunt în jur de 2.400. Acolo oamenii nu au cu cardul un singur obiectiv, să meargă să scoată numerarul din ATM, pe când la noi acesta este comportamentul general. De asta noi trebuie să construim această încredere, această relație între cetățean și instrumentele financiare”, a arătat George Tuță.
Acesta a amintit, că și în acest scop, pe lângă obligativitatea ca serviciile financiare să fie să fie gratuită pentru suplimentar, Parlamentul are în etapa finală de adoptare o inițiativă legislativă pentru a spori incluziunea financiară și prin care pentru un cont cu servicii de bază pentru fiecare cetățean al României să nu existe niciun fel de comision.
”E o directivă europeană pe care noi am extins-o la nivelul întregii populații, pentru că trebuie să ne uităm la cifre și să vedem că sunt 30-35% din români excluși total financiar, ei nu au cont la bancă, nu au avut nicio interacțiune cu serviciile financiare și stau cu cash-ul la buzunar”, a mai afirmat deputatul PNL.
Acesta a remarcat că instituțiile statului trebuie să stimuleze prin noile tehnoligii, difgitale, persoanel di n comunități mici, care nu au nici supermarketuri cu POS-uri, nu au ce să facă cu cardul de multe ori, pentru că nu au nici ATM-uri de la care să retragă banii, dar beneficiază de internet și de aplicații IT.
”Noi ce trebuie să facem este să urmărim acest comportamnt și să sîncercăm să aducem și serviciile financiar și aplicațiile statului la același standard de user experience, să zice, în termeni de specialitate, de experiența utilizatorului, în modul în care să fie extrem de intuitiv și oricine să se poată descurca
Mai este un un alt instrument foarte important al digitalizării despre care foarte puțină lume vorbește sms-uri nu este integrați oamenii aceștia mai folosesc SMS-ul. Gândiți-vă ce ar însemna ca un operator de energie electrică, chiar dacă nu are legătură cu subiectele financiare, ar cere indexul să fie transmis prin SMS, nu neapărat o aplicație online. Acesta e un prim pas pentru a-l face pe om să se obișnuiască cu aceste instrumente digitale, care la urma urmei îi aduc un mare beneficiu”, a exemplificat deputatul liberal.
”Statul aici trebuie să fie extrem de atent la comportamentul cetățenilor, al utilizatorilor și să își creeze politicile în acest sens. Nu trebuie să rămânem în logica asta a funcționarilor în care statul este categoric instrumentul pe care noi trebuie să-l protejăm și, așa cum era birocrația fizică pe hârtie, trebuie să traducem online, sunt sistem astăzi în care poți să plătești cu fața, 'smile to pay' ”, a mai spus George Tuță.
