Planul Național Strategic înseamnă de fapt politica agricolă comună, instrumentele ei, intervențiile ei, dezideratele acestea de înverzire, de decarbonare a economiei, care presupun niște ajustări ale practicilor de producție, în sensul de a le face mai sustenabile, dar care vin cu niște costuri, spune, la Maratonul Agriculturii organizat de PROFIT NEWS TV, Cristina Cionga, director adjunct al Asociației Producătorilor De Porumb Din România (APPR).
„Și atunci, Comisia Europeană pune la dispoziția fermierilor niște intervenții, niște instrumente prin care ei să fie încurajați să producă mai sustenabil, mai durabil și, în același timp, sa aibă un impact cuantificabil, un impact pozitiv asupra mediului. Planul Național Strategic se află spre finalul primul an de aplicare. Organizațiile de fermieri și în general ONG-urile au venit către Ministerul Agriculturii cu o serie de propuneri.
Este un proces de învățare, Comisia Europeană a admis încă de la început că primii 2 ani vor fi ani de învățare în care și noi fermierii și autoritățile trebuie să vedem ce funcționează și ce nu și să ajustăm din mers astfel încât fermierii pe de-o parte să absoarbă, să-și maximizeze absorbția de fonduri și, în același timp, să se constate într-adevăr un efect benefic asupra mediului”, mai spune aceasta.
Temele mai sensibile, continuă Cristina Cionga, sunt legate de aceste condiționalități extrem de ambițioase, pe care le propune CE. Sunt niște condiții de bază pe care orice fermier pentru a avea acces la sprijinul european trebuie să le îndeplinească.
„Pentru că presupun un grad de ambiție de mediu-ridicat, trebuie adaptate cumva. Ele sunt obligatorii pentru toți fermierii din toate statele membre care vor să acceseze fonduri europene, dar există încă o marjă de flexibilitate la nivelul statului membru în sensul de a le formula într-un mod adaptat și potrivit la condițiile statului respectiv. Noi am venit cu câteva sugestii. Din fericire, au fost parțial acceptate de CE, e vorba de condițiile acelea de acoperire a terenurilor în perioada sensibilă din timpul verii”, precizează aceasta, adăugând că sunt probleme legate și de rotația culturilor, unde există restricții serioase, iar din 2024 va exista și această obligație de a lăsa o suprafață de cel puțin 4% din totalul arabil al fermei nelucrat, destinat elementelor neproductive.
„În 2022, CE luase pentru 2022 și 2023 măsura unor derogări de la unele din aceste obligații, din 2024 nu s-a hotărât nimic, prin urmare în acest moment teoretic fermierii au obligația de avea toate condițiile îndeplinite pentru a avea acces la bani europeni”, completează ea.
Referitor propunerea de regulament care ar urma să reglementeze utilizarea pesticidelor, Cristina Cionga afirmă că vine cu foarte multe probleme.
„Așa cum a ieșit acest regulament de la CE nu este realist și nu este adaptabil la nivelul statului membru și vine cu niște metodologii extrem de complicate de calcul. În esență e vorba de ținta aceea de reducere până în 2030 a utilizării pesticidelor cu 50%, în special a celor cu grad de risc ridicat. Ceea ce e bine pentru că există state cu consum foarte ridicat. Nu e cazul la noi. Romania nu-și poate înjumătăți consumul pentru că este foarte departe de media europeană și de ținta vizată pentru 2030 la nivelul statelor UE”, mai spune aceasta.
