Nivelurile ridicate ale dobânzilor pe care le plătește România atrag investitorii în pofida riscurillor, aceștia fiind acum atenți la cum se desfășoară criza politică, la capacitatea României de a evita scenarii negative (cum sunt anticipatele) și de a adopta un buget riguros pentru 2027, semnalează Bloomberg.
Costul asigurării împotriva riscului de neplată în România pentru următorii cinci ani, prin intermediul contractelor CDS (credit default swaps), este, de departe, cel mai ridicat dintre cele peste 60 de titluri de stat globale cu rating „investment grade” monitorizate.
Situația este similară pe piețele locale de obligațiuni, unde randamentul titlurilor românești pe doi ani este de 6,52% - cea mai mare rată din UE.
Mulți investitori în instrumente cu venit fix consideră aceste randamente o compensație adecvată pentru riscurile asociate României, aflată în criză de la prăbușirea guvernului în luna mai, pe fondul măsurilor de austeritate.
"La nivelurile actuale, achiziția începe să devină atractivă", a declarat Juan Orts, strateg la Societe Generale SA în Londra. "Este scenariul clasic pentru piețele emergente: când există un exces de pesimism și toată lumea este îngrijorată, atunci este momentul să cumperi."
Orts a afirmat că România a "evitat glonțul" atunci când Fitch Ratings a menținut ratingul BBB- în luna iulie și că, probabil, va evita și o retrogradare la categoria "junk" din partea S&P Global, în cadrul evaluării programate pentru luna viitoare.
Țara deține cel mai scăzut rating din categoria "investment grade" la toate cele trei mari agenții de evaluare financiară, având calificativul Baa3 din partea Moody’s Investor Service. Investitorii se concentrează acum pe reducerea semnificativă a deficitului din acest an și pe așteptările privind o tendință similară în bugetul pentru 2027.
Lunile de instabilitate politică au generat îngrijorări că autoritățile s-ar putea să nu reușească să limiteze cheltuielile conform planului, în timp ce economia se luptă să iasă din recesiune și să tempereze cea mai ridicată rată a inflației din UE.
"Riscurile interne din România au crescut de la prăbușirea guvernului majoritar; cu toate acestea, spread-urile suverane au evoluat bine", a declarat Sheraz Hussain, manager de portofoliu la RBC BlueBay, o firmă de administrare a activelor cu sediul la Londra.
Indicatori specifici categoriei "junk"
Marți, costul CDS-urilor (credit default swaps) pentru România era de 144 de puncte de bază, în scădere față de cele 167 de puncte de la sfârșitul lunii aprilie, când criza politică s-a intensificat.
Următoarele state suverane cu rating "investment-grade" (recomandat investitorilor) care înregistrează cele mai ridicate costuri sunt Oman și Indonezia, tranzacționate la un nivel de aproximativ 85 de puncte de bază. Randamentele obligațiunilor în lei cu scadență la doi ani sunt cu circa 180 de puncte de bază peste cele ale obligațiunilor poloneze similare și cu aproximativ 235 de puncte de bază peste cele ale Republicii Cehe.
Datoria externă a țării - pentru care România beneficiază de un rating "investment-grade" din partea tuturor marilor agenții de evaluare - se tranzacționează la niveluri comparabile cu cele ale statelor cu rating "junk" (nerecomandat investițiilor), precum Africa de Sud, Columbia și Brazilia.
Având în vedere că spread-urile au rămas în mare parte stabile în pofida turbulențelor politice, unii se așteaptă acum la o evoluție pozitivă a titlurilor de stat dacă politicienii de la București vor elabora un buget riguros pentru 2027 și vor evita scenarii negative, precum alegerile anticipate.
Viktor Szabo, director de investiții la Aberdeen Investments, a afirmat că România oferă valoare raportat la profilul său de rating și vede potențial ca obligațiunile în monedă locală să aibă o evoluție bună "într-un context de rate de dobândă stabile și de continuă performanță fiscală peste așteptări".
Pe de altă parte, "o propunere de buget pentru 2027 slabă sau neconvingătoare ar putea împinge România peste pragul critic" și spre categoria "junk", a spus el.
Agenția Fitch a precizat în iulie că, deși deficitul bugetar s-a redus mai mult decât se anticipa în acest an, divergențele profunde dintre principalele partide politice "au diminuat vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru perioada de după 2026". Sunt necesare măsuri suplimentare pentru stabilizarea datoriei și evitarea unei retrogradări a ratingului, a adăugat agenția.
















