Până nu se clarifică situația politică, România va reduce emisiunile de eurobonduri pe piața externă anul acesta și nu va emite din nou eurobonduri

Reducerea planului de împrumut de pe extern ar avea loc în contextul în care Ministerul Finanțelor a împărumutat mai mult de pe intern în acest an.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Traderii tratează obligațiunile României deja ca junk, deși nu a fost încă retrogradată. Dobânzile ridicate atrag investitori, dar o îmbunătățire a situației necesită continuarea consolidării fiscale - Bloomberg

O ieșire pe extern pentru împrumuturi abia după clarificarea situației politice era anticipată de către analiști, însă prelungirea crizei reduce spațiul de care Ministerul Finanțelor dispune pentru a putea emite, în condiții bune, datorie pe piața externă.

Până în prezent, în acest an, România a atras aproximativ 5 miliarde de euro de pe piețele internaționale de obligațiuni prin tranșe denominate în euro și dolari, față de o țintă inițială de împrumut extern de 10 miliarde de euro.

Ministerul Finanțelor așteaptă ca situația politică să se clarifice

România nu va mai emite euroobligațiuni până la formarea unui nou guvern și până când situația politică nu va deveni mai clară, a declarat șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, în cadrul unei întâlniri cu investitorii la Londra, au precizat sursele citatede Bloomberg, solicitând anonimatul deoarece discuțiile au fost private.

Ministerul Finanțelor nu a oferit un comentariu imediat la solicitarea Bloomberg News.

CITEȘTE ȘI Benzina și motorina se scumpesc mai repede decât țițeiul, depozitele de gaze din Europa sunt la minime istorice, iar rezervele se epuizează. Vine o iarnă de criză, cu creșteri de prețuri, dar și cu o creștere a dobânzilor

Până în prezent, în acest an, România a atras aproximativ 5 miliarde de euro de pe piețele internaționale de obligațiuni prin tranșe denominate în euro și dolari, față de o țintă inițială de împrumut extern de 10 miliarde de euro. Datele oficiale indică, de asemenea, că țara a finalizat plasamente private în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. România a fost unul dintre cei mai activi emitenți de datorie în valută din Europa de Est, încercând să finanțeze un deficit bugetar ridicat.

România a fost afectată de o criză politică survenită în urma prăbușirii coaliției de guvernare în luna mai, pe fondul disputelor privind măsurile de austeritate. Deși guvernul a reușit să reducă deficitul bugetar peste așteptări în cursul acestui an, noile turbulențe politice au generat îngrijorări cu privire la continuarea consolidării fiscale în 2027.

CITEȘTE ȘI BCR: România pare să iasă din recesiune. Instabilitatea politică afectează credibilitatea consolidării fiscale GRAFICE

Președintele Nicușor Dan a programat pentru această săptămână noi discuții cu principalele partide politice, vizând desemnarea unui nou prim-ministru și deblocarea unei situații de impas care durează de patru luni.

În luna iulie, România a evitat la limită retrogradarea ratingului datoriei suverane la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) din partea agenției Fitch Ratings, iar Moody’s Ratings și-a confirmat, de asemenea, calificativul luna trecută.

S&P Global Ratings, care atribuie la rândul său României cel mai scăzut calificativ din categoria „investment grade” (recomandat investițiilor), cu perspectivă negativă, urmează să publice evaluarea sa luna viitoare.