Sătule de un dolar verde prea puternic, unele dintre cele mai mari economii ale lumii explorează modalități de a ocoli moneda americană. Națiunile mai mici, inclusiv cel puțin o duzină de țări din Asia, experimentează, de asemenea, de-dolarizarea. Iar corporațiile din întreaga lume vând o parte fără precedent din datoriile lor în monede locale, temându-se de o nouă întărire a dolarului, arată o analiză Bloomberg, citată de Yahoo News.
Nimeni nu spune că dolarul va fi detronat în curând de la domnia sa ca principal mijloc de schimb. Dar nu cu mult timp în urmă era aproape de neconceput ca țările să exploreze mecanisme de plată care să ocolească moneda americană sau rețeaua SWIFT care stă la baza sistemului financiar global, arată G4Media.ro.
În prezent, forța pur și simplu a dolarului, utilizarea acestuia sub conducerea președintelui Joe Biden pentru a aplica sancțiuni Rusiei în acest an și noile inovații tehnologice încurajează împreună națiunile să înceapă să elimine hegemonia sa. Oficialii Trezoreriei au refuzat să comenteze aceste evoluții.
„Administrația Biden a făcut o greșeală prin faptul că a înarmat dolarul american și sistemul global de plăți”, a scris săptămâna trecută într-un buletin informativ John Mauldin, strateg de investiții și președinte al Millennium Wave Advisors, cu peste trei decenii de experiență pe piețe. „Acest lucru va forța investitorii din afara SUA și națiunile să își diversifice deținerile în afara refugiului tradițional al SUA.”
Plăți bilaterale
Planurile deja în curs de desfășurare în Rusia și China de a-și promova monedele pentru plăți internaționale, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor blockchain, s-au accelerat rapid după invazia din Ucraina. Rusia, de exemplu, a început să solicite plata livrărilor de energie în ruble.
În curând, țări precum Bangladesh, Kazahstan și Laos au intensificat, de asemenea, negocierile cu China pentru a stimula utilizarea yuanului. India a început să vorbească mai tare despre internaționalizarea rublei și, chiar în această lună, a început să asigure un mecanism de plată bilateral cu Emiratele Arabe Unite.
Cu toate acestea, progresele par să fie lente. De exemplu, conturile în yuani nu au prins contur în Bangladesh, din cauza deficitului comercial mare al națiunii față de China. „Bangladesh a încercat să urmărească de-dolarizarea în comerțul cu China, dar fluxul este aproape unilateral”, a declarat Salim Afzal Shawon, șeful departamentului de cercetare al BRAC EPL Stock Brokerage Ltd., cu sediul în Dhaka.
Un factor important al acestor planuri a fost mișcarea SUA și a Europei de a tăia accesul Rusiei la sistemul global de mesagerie financiară cunoscut sub numele de SWIFT. Acțiunea, descrisă ca o „armă nucleară financiară” de către francezi, a lăsat majoritatea băncilor rusești importante în afara unei rețele care facilitează zeci de milioane de tranzacții în fiecare zi, obligându-le să se bazeze pe propria versiune, mult mai redusă.
Acest lucru a avut două implicații. În primul rând, sancțiunile americane împotriva Rusiei au alimentat îngrijorarea că dolarul ar putea deveni în mod permanent un instrument politic deschis – o îngrijorare împărtășită în special de China, dar și dincolo de Beijing și Moscova. India, de exemplu, și-a dezvoltat propriul sistem de plăți autohton care ar imita parțial SWIFT.
În al doilea rând, decizia SUA de a utiliza moneda ca parte a unei forme mai agresive de manipulare economică a statului pune o presiune suplimentară asupra economiilor din Asia pentru a alege o tabără. În lipsa unui sistem de plăți alternativ, acestea ar risca să fie obligate să respecte sau să aplice sancțiuni cu care nu sunt de acord – și să piardă din comerțul cu parteneri-cheie.
„Factorul care complică acest ciclu este valul de sancțiuni și de confiscări asupra deținerilor de dolari”, a declarat Taimur Baig, director general și economist șef la DBS Group Research din Singapore. „Având în vedere acest context, pașii regionali de reducere a dependenței de USD nu sunt surprinzători.”
La fel cum oficialii din Asia sunt reticenți în a alege un câștigător în luptele dintre SUA și China și ar prefera să mențină relațiile cu ambele, sancțiunile SUA asupra Rusiei împing guvernele să meargă pe drumul lor. Uneori, acțiunea capătă o tentă politică sau naționalistă – inclusiv resentimentul față de presiunea occidentală de a adopta sancțiuni împotriva Rusiei.
Moscova a căutat să convingă India să folosească un sistem alternativ pentru a menține tranzacțiile în mișcare. Purtătorul de cuvânt al juntei din Myanmar a declarat că dolarul este folosit pentru „a intimida națiunile mai mici”. Iar țările din Asia de Sud-Est au indicat episodul ca fiind un motiv pentru a face mai multe schimburi comerciale în monede locale.
„Sancțiunile îngreunează – în mod intenționat – sarcina țărilor și companiilor de a rămâne neutre în confruntările geopolitice”, a declarat Jonathan Wood, șeful departamentului de analiză a riscurilor globale de la Control Risks. „Țările vor continua să cântărească relațiile economice și strategice. Companiile sunt prinse mai mult ca oricând în focul încrucișat și se confruntă cu obligații de conformitate din ce în ce mai complexe și cu alte presiuni conflictuale.”
Nu doar sancțiunile contribuie la accelerarea tendinței de de-dolarizare. Câștigurile galopante ale monedei americane i-au făcut, de asemenea, pe oficialii asiatici să fie mai agresivi în încercările lor de diversificare.
Dolarul s-a întărit cu aproximativ 7% în acest an, fiind pe cale să înregistreze cel mai mare avans anual din 2015 încoace, potrivit unui indice Bloomberg al dolarului. Indicatorul a atins un nivel record în septembrie, deoarece aprecierea dolarului a trimis totul, de la lira sterlină britanică la rupia indiană, la minime istorice.
Durere de cap uriașă
Forța dolarului este o durere de cap uriașă pentru națiunile asiatice care au văzut cum prețurile de achiziție a alimentelor au crescut vertiginos, povara rambursării datoriilor s-a înrăutățit și sărăcia s-a adâncit.
Sri Lanka este un exemplu în acest sens, care a intrat pentru prima dată în incapacitate de plată a datoriei sale în dolari, deoarece creșterea puternică a dolarului a afectat capacitatea de plată a națiunii. La un moment dat, oficialii vietnamezi au dat vina pe aprecierea dolarului pentru dificultățile de aprovizionare cu combustibil.
De aici mișcări precum acordul încheiat de India cu Emiratele Arabe Unite, care accelerează o campanie de lungă durată pentru a efectua mai multe tranzacții în rupii și pentru a stabili acorduri de reglementare comercială care să ocolească moneda americană.
Între timp, vânzările de obligațiuni denominate în dolari de către companiile nefinanciare au scăzut la un nivel record de 37% din totalul global în 2022. Acestea au reprezentat mai mult de 50% din datoriile vândute într-un an în mai multe ocazii în ultimul deceniu.
Deși toate aceste măsuri pot avea un impact limitat pe termen scurt asupra pieței, rezultatul final poate fi o eventuală slăbire a cererii pentru dolar. Cotele dolarului canadian și ale yuanului chinezesc din toate tranzacțiile valutare, de exemplu, sunt deja în creștere lentă.
Progresul tehnologic este un alt factor care facilitează eforturile de îndepărtare de dolar.
Mai multe economii diminuează utilizarea dolarului ca un produs secundar al eforturilor de a construi noi rețele de plată – o campanie care este anterioară exploziei dolarului. Malaezia, Indonezia, Singapore și Thailanda au înființat sisteme pentru tranzacții între ele în monedele lor locale, mai degrabă decât în dolari. Taiwanezii pot plăti cu ajutorul unui sistem de coduri QR care este legat de Japonia.
În ansamblu, aceste eforturi determină o mai mare îndepărtare de un sistem condus de Occident, care a reprezentat fundamentul finanțelor globale timp de peste o jumătate de secol. Se conturează o structură pe trei niveluri, cu un dolar încă în vârf, dar cu tot mai multe rute de plată bilaterale și sfere alternative, cum ar fi yuanul.
Dar, cu toată agitația și acțiunile care se pregătesc, este puțin probabil ca poziția dominantă a dolarului să fie contestată prea curând. Puterea și dimensiunea economiei americane rămân necontestate, titlurile de Trezorerie sunt încă una dintre cele mai sigure modalități de stocare a capitalului, iar dolarul reprezintă cea mai mare parte a rezervelor valutare.
Ponderea renminbi-ului în toate tranzacțiile valutare, de exemplu, poate că a crescut la 7%, dar dolarul reprezintă încă o parte de 88% din aceste tranzacții.
„Este foarte greu să concurezi pe frontul fiat – avem rușii care fac acest lucru forțând utilizarea rublelor și există și precauție cu yuanul”, a declarat George Boubouras, veteran al piețelor de trei decenii și șef al departamentului de cercetare al fondului de hedging K2 Asset Management din Melbourne. „Până la urmă, investitorii preferă în continuare activele lichide și, în acest sens, nimic nu poate înlocui dolarul.”
Cu toate acestea, combinația de mișcări de îndepărtare de dolar reprezintă o provocare pentru ceea ce ministrul francez de finanțe de atunci, Valéry Giscard d’Estaing, a descris în mod faimos drept „privilegiul exorbitant” de care se bucură SUA. Termenul, inventat de el în anii 1960, descrie modul în care hegemonia dolarului american protejează SUA de riscul cursului de schimb și proiectează puterea economică a națiunii.
Iar în cele din urmă ar putea pune la încercare întregul model de la Bretton Woods, un sistem care a stabilit dolarul ca lider al ordinii monetare, care a fost negociat într-un hotel dintr-un oraș somnoros din New Hampshire la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cele mai recente eforturi „indică faptul că platforma globală de comerț și decontare pe care o folosim de zeci de ani ar putea începe să se destrame”, a declarat Homin Lee, strateg macro pentru Asia la Lombard Odier din Hong Kong, a cărui firmă supraveghează echivalentul a 66 de miliarde de dolari.
„Această întreagă rețea care s-a născut din sistemul Bretton Woods – piața eurodolarilor în anii 1970 și apoi dereglementarea financiară și regimul ratelor flotante în anii 1980 – această platformă pe care am dezvoltat-o până acum ar putea începe să se schimbe într-un sens mai fundamental”, a spus Lee.
O lecție valoroasă
Rezultatul net: Regele dolar ar putea să domnească în continuare în deceniile următoare, dar impulsul de construire a tranzacțiilor în monede alternative nu dă semne de încetinire – în special dacă jaloanele geopolitice continuă să convingă oficialii să meargă pe drumul lor.
Iar dorința guvernului american de a-și folosi moneda în luptele geopolitice ar putea, în mod ironic, să slăbească capacitatea acestuia de a urmări astfel de metode la fel de eficient în viitor.
„Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei vor oferi o lecție foarte valoroasă”, a declarat luna trecută ministrul indonezian de finanțe, Sri Mulyani Indrawati, în cadrul Bloomberg CEO Forum, în marja reuniunilor G-20 de la Bali.
„Multe țări simt că pot face tranzacții direct – bilateral – folosind monedele lor locale, ceea ce cred că este bine pentru ca lumea să aibă o utilizare mult mai echilibrată a monedelor și a sistemelor de plată.”
