Deși contribuie cu doar două procente la încălzirea globală, industria aviației e provocată să abordeze impactul asupra mediului, spune, în cadrul emisiunii Academia de Guvernanță de la Profit.ro TV, Anca Apahidean, Director IATA Europa de Est și unul dintre masteranzii programului Master of Arts in Board Practice and Directorship creat de Henley Business School în parteneriat cu ENVISIA - prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est, care oferă educație de ultimă generație, servicii de mentorat și de consultanță pentru membrii consiliilor de administrație (președinți, membri non-executivi, membri executivi) profesioniști de nivel C-suite și alți profesioniști de mare calibru, prin intermediul unor parteneriate prestigioase.
„Aviația înseamnă mai mult decât mutarea pasagerilor din punctul A în punctul B sau transportul mărfurilor. Aviația unește oameni. Aviația susține dezvoltarea economică globală și ajută la îndeplinirea obiectivelor noastre de creștere sustenabilă. Vine însă cu un cost de mediu.
Deși aviația generează aproximativ 2,5% din emisiile globale de carbon, industria este adesea criticată în mod disproporționat, deoarece impactul său este vizibil și intens mediatizat. Această presiune a condus la obiectivul net-zero, o necesitate pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Aviația a conștientizat această problemă cu mult timp înainte și a făcut anumiți pași în avansul tehnologic și în introducerea de noi modalități de traversare a cerului”, mai spune aceasta.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Titlul lucrării sale este “Relația CEO-Board în atingerea fly net zero, studiu de caz pe cinci linii aeriene din Europa Centrală și de Est”.
„Particularitatea regiunii noastre este reprezentată de nivelul de dezvoltare mai redus comparativ cu Europa de Vest. Indiferent dacă ne place sau nu, aceasta este realitatea. În consecință, prioritatea nu este strategia de mediu, ci strategia de supraviețuire.
Multe dintre companiile aeriene din această regiune, în perioada pandemiei, au trebuit să facă eforturi uriașe ca să rămână în business. Net-zero este cu siguranță „our licence to survive”, pentru că, dacă nu îndeplinim această cerință de mediu, nu vom mai avea sens, nu vom mai exista.
Unicitatea noastră constă în faptul că flotele de avioane nu sunt foarte noi și ca să poți tinde către net zero, trebuie să ai ultimele modele de avioane, cele mai bune tipuri de combustibil de aviație și cea mai bună infrastructură atât la sol, cât și în aer. Ne mișcăm cu pași repezi, dar nu suntem acolo încă”, precizează Anca Apahidean.
Potrivit studiilor, obiectivul de zero emisii de carbon până în 2050 în industria aviatică este unul sustenabil.
„Cum realizăm acest lucru? Avem cinci roadmap-uri clare”, afirmă aceasta, adăugând că cel mai important pas în tranziția energetică a industriei aviatică este utilizarea combustibilului sustenabil de aviație, „care va juca un rol esențial în tranziția către net-zero”.
„Estimăm că aproape 65% din atingerea obiectivului net zero depinde de utilizarea combustibilului sustenabil de aviație”, subliniază directorul IATA.
Un alt pilon este reprezentat de tehnologie, care există și poate fi implementată în cadrul companiilor din industria aviatică.
„Avioanele care operează în prezent pot utiliza până la 50% combustibili sustenabili în rezervoare și pot zbura în condiții de siguranță. Au avut loc deja zboruri pilot, iar multe alte linii aeriene au efectuat zboruri cu combustibili sustenabili, ajungând la destinație în siguranță și fără probleme”, explică ea.
Anca Apahidean subliniază și importanța infrastructurii, atât la sol, dar mai ales cea aeriană, pentru a atinge obiectivul de net-zero până în 2050.
„Capacitatea spațiului aerian este limitată și, din păcate, nu este utilizată în mod eficient. Deși există un proiect european major în acest sens – Single European Sky – acesta nu a reușit încă să îndeplinească cerințele necesare pentru a asigura rute de zbor mai directe și mai eficiente în spațiul aerian.
Ori, dacă ruta de zbor nu este directă, se consumă combustibil, timp, ceea ce, până la urmă se traduce în emisii de carbon inutile”, mai spune aceasta.
Alte aspecte importante în tranziția energetică țin de finanțarea acesteia și politicile publice.
„Finanțarea tranziției energetice pentru a ajunge la net zero până în 2050 costă 5 trilioane de dolari”, afirmă ea.
De asemenea, un rol important în tranziția energetică a industriei aviatice îl au și board-urile companiilor de profil.
„La nivel de board, cele trei funcțiuni fundamentale - supraveghere, monitorizare și mentorat - sunt împărțite pe aceste dezbateri despre ce înseamnă sustenabilitatea, cât e de relevantă, dacă este sau nu pe agenda noastră.
Și aici aș menționa două lucruri. În primul rând, fenomenul de greenwashing sau whitewashing este deja foarte bine cunoscut, în sensul în care raportăm ca să raportăm, nu pentru a genera progres și a monitoriza impactul.
Al doilea aspect este legat de faptul că sustenabilitatea încă nu a ajuns la nivelul la care lumea să o perceapă ca atare, ca pe un fenomen clar, măsurabil, palpabil, vizibil în viața noastră de zi cu zi, și asta o face să fie un subiect care cumva plutește în aer, dar nu este niciodată abordat într-un mod foarte consecvent”, explică Carmen Micu, CEO și membru fondator ENVISIA-Boards of Elite.
Carmen Micu dă exemplul țărilor din Europa de Vest, unde sustenabilitatea nu mai este văzută „doar ca un cuvânt frumos”, ci există un progres real în această direcție.
„Încercăm să cultivăm această abordare și la nivelul Europei Centrale și de Est și, mai cu seamă, în România, să aducem sustenabilitatea pe agenda fiecărui board, pe agenda executivului, în ceea ce privește obiectivele pe termen scurt și foarte lung.
Dacă vrem să avem și rezultate, trebuie sa stabilim obiective clare, cu un plan de îndeplinire a acestora, cu investiții măsurate pe baza unor rezultate analizate în mod sistematic și, astfel,sustenabilitatea ajunge să fie un lucru măsurabil, palpabil pe agenda board-ului. O transformăm dintr-un cuvânt frumos și concept general într-un element tangibil, măsurabil, pe care îl putem vedea în evoluție”, completează aceasta.
Carmen Micu adaugă că membrii consiliilor de administrație din companiile aeriene sunt co-creatori în acest proces de tranziție către zero emisii de carbon până în 2050.
„Prin responsabilitatea lor de a supraveghea activitatea directoratului și a echipei de management, consiliile de administrație trebuie, practic, să stabilească politicile prin care directoratul va elabora procedurile de monitorizare și control ale aspectelor legate de sustenabilitate”, precizează CEO-ul ENVISIA.
