Nivelul scăzut de educație financiară în rândul populației se reflectă în primul rând în deciziile financiare pe care le iau oamenii, spune, la emisiunea Academia de Guvernanță de la Profit.ro TV, Adrian Codirlașu, Președintele CFA România.
România, din păcate, este în continuare la coada clasamentului în Uniunea Europeană din perspectiva educației financiare.
“O educație financiară sănătoasă duce la decizii financiare mai bune pentru fiecare individ. Dacă la nivel individual se iau decizii financiare bune și societatea va merge bine. Dacă ne uităm la corelația dintre nivelul de educație financiară și PIB pe cap de locuitor, vedem că țările cu cel mai ridicat grad de educație financiară au și cel mai mare nivel de PIB/locuitor. Deci, educația financiară duce la decizii bune în plan personal și la prosperitatea societății în general.”, mai spune acesta.
Educația financiară, adaugă Adrian Codirlașu, este un “tip de educație continuă”, necesară la nivel de masă, fiecare individ în parte având responsabilitatea de a-și însuși cunoștințele necesare din acest domeniu.
“La nivel de oameni în funcții de conducere din mediul privat, se vede nevoia și, de asemenea, preocuparea pentru studii financiare și pentru pregătire avansată în domeniul financiar. Însă, este foarte mult de făcut la nivel individual. Cineva cu educație financiară știe cum să filtreze o anumită informație pe care o primește din acest domeniu și să discearnă dacă este posibilă, realistă.
Pentru a avea o astfel de capacitate, trebuie o preocupare de pregătire și de informare continuă. Sunt diverse programe de educație, de la programe oferite de corporații până la programe guvernamentale, inclusiv în licee s-a introdus educația financiară, care oferă aceste informații. Însă, mai este nevoie și ulterior de informare permanentă și corectă și din surse credibile pentru a lua deciziile cele mai bune din perspectivă financiară”, explică președintele CFA România.
Dr. Gabriela Hârțescu, Decan și Membru Fondator ENVISIA – Boards of Elite, prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est dedicată promovării bunelor practice de guvernanță corporativă și profesionalizării rolului de membru în Consiliul de Administrație, afirmă, din experiența în mediul academic, că întotdeauna există “o întârziere între ceea ce se predă și ceea ce se întâmplă în piață”.
“Este vorba de planurile de studii care sunt aprobate și trebuie să mai aibă un ciclu de cel puțin 3 ani de zile până când sunt din nou revizuite/actualizate. Este vorba de faptul că, inclusiv cărțile de specialitate, manualele studențești, până când ies de sub tipar, deja conțin o parte din informație (date, analize etc) perimată. Și atunci, din experiența mea, învățământul superior, dar și învățământul liceal ar trebui să vină cu informație actualizată.
Adică, sunt planuri de studii, manuale suport, dar fiecare profesor are responsabilitatea să-și facă actualizările în timp real pentru materia pe care o predă. Și, de asemenea, consider că de foarte mare importanță este să aibă invitați care sunt practicieni și astfel să poată să facă joncțiunea între practică și teorie.
Background-ul academic și informațional în general, sunt necesare, pentru că numai pe baza lor poți să construiești un bun profesionist. Adică, învățând la locul de muncă înseamnă să înveți din greșeli. Ori, la serviciu, nu-ți permiți să înveți din greșeli”, explică aceasta.
În plus, la nivel de licee sau școli gimnaziale, Dr. Gabriela Hârțescu consideră că mai întâi trebuie educați profesorii și diriginții în domeniul financiar, ca mai apoi aceștia să fie cei care inițiază un dialog aplicat cu elevii, pe subiecte financiare.
“Am fost implicată în decursul activității profesionale într-un proiect în care am fost inițiatorul acestei abordări, să nu te duci direct la copii și adolescenți cu programe de educatie financiară, ci să te duci întâi la profesorii care îi învață pe aceștia. Am coordonat mulți ani un proiect de succes de educație financiară pentru profesori, pentru că degeaba te adresezi copilului dacă profesorul la clasă nu este el primul care înțelege și inițiază promovarea cunoștințelor financiare de bază. Și am văzut că profesorii erau foarte încântați, erau dornici să asculte și să aplice și își păstrau acest entuziasm de a afla lucruri noi cu care se duceau apoi la clasă. Și astfel, aveam un impact cu propagare în undă, cu valuri de magnitudine mai mare”, relatează Decanul ENVISIA.
Pe lângă un sistem de educație modern și actual, și buna guvernanța corporativă joacă un rol crucial în dezvoltarea economică și socială a unei țări, afirmă Dr. Gabriela Hârțescu. Astfel că, un sistem solid de guvernanță asigură, în primul rând, alocarea eficientă a resurselor într-o companie, dar și în societate.
“Mai exact, resursele pe care le avem la dispoziție sunt alocate pe criterii judicioase, în interesul companiei, al acționarilor, dar și în interes general, la nivel social, într-un mod etic, astfel încât să genereze profitabilitate și productivitate responsabile.
De asemenea, guvernanța solidă joacă un rol important și în atragerea investitorilor într-o companie, dar și în proiecte cu impact social (infrastructura, sănătate, educatie etc). Investitorii vor să investească în acele entități și organizații care au structuri de guvernanță solide și puternice, pentru că știu că sistemele sunt transparente, sunt bine puse la punct, sunt procedurate.
Și atunci, un sistem de guvernanță solidă este apetisant pentru atragerea investițiilor străine și contribuie la creșterea economică”, mai spune aceasta.
Buna guvernanță corporativă are un impact semnificativ și în ceea ce privește gestionarea riscurilor.
“Într-o organizație, Consiliul de administrație are responsabilitatea de a seta și a supraveghea modul în care riscurile sunt gestionate la nivelul organizației. Iar prin management-ul strategic al riscurilor avem impact și asupra modului în care deciziile strategice sunt luate la nivelul entițății”, subliniază Dr. Gabriela Hârțescu.
“Dacă până acum se considera că management-ul riscului este, poate, o activitate operațională sau comercială lăsată la nivelul conducerii executive/top management-ului, din ce în ce mai mult modul în care riscurile evoluează și devin mai sofisticate, mai imprevizibile, mai interdependente între ele și chiar apar și riscuri noi, conduce la nevoia ca ele să fie abordate la nivel strategic de către board. Și atunci, board-ul trebuie să-și utilizeze prerogativele.
Chiar dacă atât teoria, cât și practica spune că board-ul nu se implică în management-ul zilnic al riscurilor, el setează niște abordări și niște direcții. Strategia de management a riscului este implementată și condusă în organizație de către management-ul executiv, dar urmează liniile stabilite de board. Deci, board-ul va identifica principalele riscuri cu care se va confrunta compania și care sunt principalele sisteme de control intern necesare pentru gestionarea lor”, explică aceasta.
Adrian Codirlașu adaugă că inclusiv aderarea României la OECD presupune adoptarea anumitor coduri de bune practici, care, în proporție de 90% dintre ele, se referă la guvernanță, la modul cum este realizată guvernanța într-o companie și în special într-o companie publică, unde România încă are mult de îmbunătățit.
“În procesul de aderare la OECD va trebui să adoptăm aceste coduri de bune practici care se referă exact la guvernanță, în special în cazul companiilor publice. Ne trebuie doar voință să le aplicăm și ele vor duce la o îmbunătățire a eficienței funcționării acestor companii de stat. Deci, există deja reguli stabilite și va fi necesar să le implementăm pentru că avem ca obiectiv de țară aderarea la OECD. Fără implementarea bunelor practici de guvernanță și în companiile de stat nu putem adera la OECD”, precizează Președintele CFA România.
