Băncile centrale sunt instituții mai discrete, dar cu un rol foarte important în economia unei țări, spune, la emisiunea Academia de Guvernanță de la PROFIT NEWS TV, Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova (BNM). În general, continuă ea, băncile centrale au ca obiectiv principal asigurarea stabilității prețurilor, adică se preocupă în a ține inflația sub control, dar și pentru a preveni scăderi bruște ale prețurilor, mai ales că inflația are un impact negativ asupra investitorilor și asupra deciziilor populației de a investi sau economisi.
„Ca atare, banca centrală are o serie de instrumente prin care poate atinge acest obiectiv de țintire a inflației în funcție de modelul economic și contextul economic al fiecărei țări. Astfel că, pentru statele și băncile centrale care se uită la rata inflației și adoptă acest regim de politică monetară de țintire a inflației există o țintă a acestui nivel în jurul căruia se formează un interval.
În cazul Republicii Moldova, noi avem ținta inflației în jur de 5% cu un coridor de +-1,5%. Se pune acest coridor pentru că în momentul în care se iau masuri și ele se reflectă în economie și, ca atare, poate influenta și rata inflației. Și, de aceea avem de regulă o țintă cu un coridor în care poate fluctua această rată a inflației”, spune aceasta.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Așadar, adaugă ea, băncile centrale au o serie de instrumente la îndemână pentru a se asigura că rata inflației este în jurul țintei, cel mai uzual mecanism de propagare al deciziilor în acest domeniu fiind prin intermediul ratelor dobânzilor.
„De aceea avem această rată de politică monetară, care cumva dă tonul prețului banilor într-o economie. De exemplu, în Republica Moldova, acum avem o rată a inflației de 4,8%, ținta inflației e de 5% și o rată de politică monetară de 3,6%. Deci, suntem foarte confortabili în jurul țintei în interval.
Asta înseamnă că banca centrală a ajuns în intervalul țintit după perioade foarte grele. Știm foarte bine că toată lumea s-a confruntat cu un puseu inflaționist de o magnitudine deosebită ca urmare a războiului și creșterii prețurilor la produse energetice în general.
Prin urmare, banca centrală are o serie de instrumente alături de rata de politică monetară care țin de administrarea lichidității din piață, depozite pe care le poate folosi în relația cu băncile, astfel încât să se asigure că lichiditatea care e în piața interbancară și în economie în general e la un nivel care să nu favorizeze o creștere a prețurilor dintr-un exces de lichiditate”, explică Anca Dragu.
Rolul băncii centrale se schimbă însă în perioade de criză, mai spune Anca Dragu. În general, în contexte dificile de piață, băncile centrale relaxează condițiile de politică monetară, adică fac ca banii să fie mai ieftini, creditul mai accesibil și, ca atare, agenții economici și persoanele fizice să fie mai interesate de investiții și mai puțin de economisire.
„Atunci când o economie are nevoie să iasă dintr-o perioadă de criză, are nevoie de resurse care să meargă către zona de investiții și consum. Depinde foarte mult și de modelul economic și de creștere al fiecărei țări. Într-o perioadă de criză, băncile centrale se uită să creeze condiții mai prietenoase pentru activitatea economică.
Desigur, ele nu sunt singure, sunt întotdeauna alături de guvern. Există acest mix de politici - politica pe care o duce banca centrală și politica guvernului - și ele trebuie să fie în concordanță. Și, în general, pentru ieșirea dintr-o perioadă de criză, banca centrală se uită cu foarte mare atenție și la activitatea sectorului bancar.
Adică, înainte de criză trebuie să se asigure că rezoluția bancară, normele, regulile prin care banca centrală poate interveni să salveze o bancă sunt clare, există și pot funcționa dacă e nevoie de așa ceva. De asemenea, trebuie să se asigure că toată legislația care ține de faliment, de administrarea insolvențelor este în funcțiune și foarte important, trebuie ca banca centrală să transmită un mesaj de încredere în societate”, mai explică Anca Dragu.
Gabriela Hârțescu, membru fondator Envisia – Boards of Elite, afirmă că, în perioada actuală, care presupune un dinamism constant, rolul tradițional și guvernanța tradițională a unei bănci centrale sunt provocate să facă față unor noi dimensiuni. Ea observă evoluții și chiar erodări ale modelului clasic de guvernanță al unei bănci centrale.
„Prima ar fi legată de ambiguitatea rolului băncii centrale. Banca centrală are un rol clar, acela de asigurare a stabilității financiare, de asigurare și menținere a stabilității prețurilor prin țintirea inflației, dar, din ce în ce mai mult, auzim așteptări referitoare la impactul băncii centrale în creșterea economică sau în crearea de noi locuri de muncă.
Ele pot fi definite uneori ca obiective ale băncii centrale, dar nu există încă instrumentele care să le acorde legitimitate și de aceea sunt prevăzute în termeni generici.
Deci, rolul băncii centrale evoluează, devine un rol dual în care banca centrală nu mai are doar un dialog tehnic prin care comunică măsurile de politică financiară pentru asigurarea stabilității, ea trebuie să intervină și să susțină măsuri care au impact în mod indirect în economie, care se duc inclusiv către politicile industriale, sustenabilitate, acțiuni de mediu și bunăstarea socială. Prin urmare, rolul băncii centrale devine unul dual”, precizează Gabriela Hârțescu.
O a doua provocare subliniată de aceasta vizează erodarea structurală a independenței băncii centrale. Independența băncii centrale este „sacrosantă”.
„Banca centrală are un obiectiv bine definitivat și măsurabil pe care trebuie să-l abordeze într-o manieră tehnocrată și apolitică. Observăm pe plan internațional interferența uneori a politicului inclusiv în numirile și demiterile la nivelul conducerilor băncilor centrale; de asemenea, anumiți bancheri centrali sunt tentați de mirajul rolurilor politice, ceea ce duce la o erodare a încrederii în banca centrală în momentul în care banca centrală trebuie să demonstreze rolul, fiind unul dintre cei mai importanți actori în economia fiecărei țări”, afirmă Gabriela Hârțescu.
Iar a treia provocare observată de aceasta o reprezintă creșterea responsabilității sociale și politice a băncii centrale.
„Banca centrală nu mai este un actor neutru și tehnic, ci trebuie să intre în dialog și are oportunitatea și responsabilitatea de a avea impact. De exemplu, putem să menționăm faptul că au fost perioade când banca centrală a menținut rate de dobândă scăzute, ceea ce i-a oferit un anumit confort, dar, din perspectiva profitabilității fondurilor de pensii, a avut impact asupra populației active, care e contribuitoare majoră și a condus la creșterea decalajelor sociale.
De asemenea, putem să exemplificăm și rolul de împrumutător de ultimă instanță al băncii centrale care nu mai e un rol neutru. Așteptările sunt ca băncile centrale să acționeze în mod responsabil pentru menținerea sănătății financiare a populației, protecția consumatorilor, atenuarea schimbărilor climatice și prevenirea inegalităților sociale. Deci, rolul băncii centrale e din ce în ce mai complex și trebuie revizuit și înnoit”, mai spune ea.
Rolul tot mai complex al băncii centrale este evidențiat și de Anca Dragu, care spune că, începând cu luna iulie 2023, Banca Naționale a Republicii Moldova a preluat și rolul de reglementare și supraveghere a industriei de asigurări.
„Acest pas a fost unul care a necesitat foarte multe resurse noi, organizare de noi direcții pentru supravegherea și reglementarea acestui domeniu și, desigur, dezvoltarea acestuia”, afirmă Anca Dragu.
Republica Moldova a făcut în ultimul an pași importanți și pentru aderarea la Uniunea Europeană, începând recent procesul de negociere.
„Procesul de negociere pentru aderarea la UE reprezintă în sine un set de reforme pe care toate instituțiile unei țări, inclusiv banca centrală trebuie să le parcurgă. Deci, în acest proces de aderare, așa cum ne aflăm noi în Republica Moldova, ne confruntăm cu o serie de provocări și de măsuri pe care trebuie să le luăm, astfel încât să aliniem toată legislația și toate elementele de bună guvernanță la cerințele UE.
Pe 21 iunie anul acesta, președinta țării, Maia Sandu, a semnat decretul pentru demararea negocierilor. În decembrie 2023 a fost luată decizia la nivelul UE pentru a începe acest proces, iar în 24 iunie a fost prima ședință interguvernamentală între Republica Moldova și UE, care a avut loc la Luxemburg. Practic, a fost dat startul oficial de începere a negocierilor.
Și deja am făcut foarte mulți pași, avem comisiile de lucru în interiorul băncii, sunt 35 de capitole de negociere, iar Banca Națională a Moldovei participă la cel puțin 10 dintre acestea, iar la 3 are rolul principal, cum ar fi de exemplu, liberalizarea contului de capital, adică libera circulație a capitalului. Practic este unul dintre cei trei factori fundamentali ai uniunii economice, partea de servicii și partea de politică economică și monetară”, mai spune Anca Dragu.
Sunt câteva domenii cheie pe care băncile centrale europene trebuie să le ia în calcul pentru a rămâne relevante și pentru a continua să aducă valoare piețelor, afirmă Gabriela Hârțescu.
„Un prim domeniu îl reprezintă supravegherea noilor participanți în piața bancară. Băncile centrale trebuie să definească modul în care supraveghează noii jucători de pe piață, FinTech-urile, cu modelele lor de afaceri atipice. La multe dintre ele nu regăsim depozite și credite în portofoliu, ele funcționează ca niște intermediari, dar pun la dispoziția clienților tehnologii moderne și atunci, banca centrală are provocarea de a se pregăti pentru a face față cu instrumente tehnologice de vârf, astfel încât să poată să supravegheze eficient acești noi jucători și contribuția lor în piață, să le înțeleagă platformele, să își adapteze modul în care supraveghează, astfel încât informațiile furnizate de acestea să fie interpretate optim, să-i ajute să se dezvolte durabil și să funcționeze într-un cadru legal pe care ceilalți participanți din piață, băncile tradiționale îl respectă”, precizează aceasta.
O altă provocare a băncilor centrale este și cea legată de vizibilitatea și monitorizarea creditelor neperformante.
„Astfel, Non-Performing Loan Initiative, o publicație care evaluează performanța creditelor neperformante în centrul, estul și sud-estul Europei, inclusiv în România, arată că de la finele anului 2022 până la finele anului 2023 s-a înregistrat o creștere a creditelor neperformante de 0,9%, ajungând la un plafon de 27,5 miliarde euro.
Este o sumă importantă; de aceea, Banca Centrală Europeană (BCE) și Uniunea Europeană (UE) vor conlucra la revizuirea legislației în domeniul insolvenței corporative, la creșterea rolului piețelor secundare pe care se tranzacționează aceste active cu probleme. De asemenea, banca centrală va trebui să ia în calcul semnale timpurii de alertă vis-a-vis de aceste credite neperformante pentru a asigura continuitatea procesului de finanțare și a evita, poate, o potențială nouă criză financiară globală”, mai spune Gabriela Hârțescu.
Un al treilea domeniu care este de mare actualitate, continuă ea, îl reprezintă moneda digitală a băncilor centrale, care, la nivelul BCE este o prioritate.
„Acest euro digital va avea scopul de a completa numerarul și de a oferi populației o alternativă în efectuarea plăților. Dar, la nivelul sistemului bancar, noua monedă digitală vine cu o serie de provocări legate de gestionarea riscului cibernetic, legate de protecția consumatorilor și datelor acestora, de redesenarea proceselor în cadrul monitorizării fluxului monetar. Este vorba de preocupări care încă sunt în dezbatere”, explică ea.
Totodată, băncile centrale vor avea un rol important și în combaterea schimbărilor climatice.
„Băncile centrale au oportunitatea și responsabilitatea de a susține prin politica monetară intervențiile în gestionarea schimbărilor de mediu, care au impact direct și asupra stabilității sistemului financiar. Și atunci, observăm că rolul băncii centrale nu mai e unul neutru, ci acela de a fi un partener alături de alte autorități și alte instituții relevante, de a face echipă pentru gestionarea într-un mod interdependent a riscurilor care nu lovesc sau influențează un singur domeniu din economie, ci au un impact cu undă de propagare”, afirmă aceasta.
„Și ultima direcție de acțiune și de luat în considerare de băncile centrale o reprezintă preocuparea privind diversitatea și incluziunea. Este un subiect care vizează toate organizațiile, nu doar băncile sau banca centrală. Avem deja directive care prevăd modul în care trebuie asigurată incluziunea și diversitatea la nivel de board. La nivelul organismelor UE aceste lucruri sunt privite cu mare seriozitate.
La nivelul băncilor centrale, de asemenea, este foarte important să se creeze, coroborat cu respectarea normelor de diversitate și incluziune, acea resursă de talente, cu ajutorul căreia poți să te pregătești pentru situațiile curente, dar și pentru viitor, astfel încât să ai diversitate atât de gen și vârstă, cât și competențe profesionale.
Deci, da, există provocări pe agenda băncilor centrale care le vor redesena rolul, care nu va mai fi unul tehnic, ci și unul cu impact social”, completează Gabriela Hârțescu.
Envisia -Boards of Elite, prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est, oferă educație de ultimă generație, servicii de mentorat și de consultanță pentru membrii consiliilor de administrație (președinți, membri non-executivi, membri executivi) profesioniști de nivel C-Suite și profesioniști de mare calibru, prin intermediul unor parteneriate prestigioase.
Envisia oferă programe și cursuri pentru dezvoltarea competențelor și abilităților de leadership, servicii de evaluare a board-readiness și board fit, coaching & mentoring la nivel de consiliu de administrație.
Envisia are parteneriate educaționale de prestigiu cu universități, organisme de reglementare și asociații profesionale internaționale și naționale.
Viziunea Envisia este aceea de a fi hub educațional în Europa Centrală și de Est pentru profesionalizarea membrilor consiliilor de administrație, cu scopul de a contribui la dezvoltarea unor generații de lideri care întruchipează profesionalismul, conduita etică și responsabilitatea, aducând plus-valoare companiilor și comunităților locale.
Misiunea Envisia este de a construi o comunitate de membri de board profesioniști. Astăzi Comunitatea Envisia Boards of Elite numără cca 200 de membri profesioniști în boarduri, cu acreditare internațională. Envisia promovează activ practici responsabile de guvernanță corporativă, pregătind companiile și consiliile de administrație pentru ritmul alert al provocărilor contemporane.
Pe plan internațional, principalii parteneri educaționali ai Envisia sunt: Henley Business School (HBS) – University of Reading UK, London Stock Exchange – Refinitiv – Thompson Reuters, European University Cyprus (EUC), Chartered Institute for Securities and Investment (CISI) UK, International Association for Sustainable Economy (IASE), AIR – Asociația Investitorilor Români în Republica Moldova.
Pe plan național, principalii parteneri educaționali sunt: AMEPIP - Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, BVB – Bursa de Valori București, AAFBR – Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, ACI Romania – Asociația Piețelor Financiare, AAF – Asociația Administratorilor de Fonduri, ARIR – Asociația Română pentru Relații cu Investitorii, APAPR – Asociația Pensiilor Administrate Privat din România, AAI - Asociația Administratorilor Independenți, ATR – Asociația Trezorierilor din România, UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare-Reasigurare din România, ACJSFB – Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar, ROPEA – Asociația Fondurilor de Private Equity.
Portofoliul educațional al Envisia cuprinde câteva premiere în România: Master of Arts in Board Practice and Directorship, în parteneriat cu Henley Business School – primul program academic internațional post-universitar cu triplă acreditare globală, care profesionalizează rolul membrului într-un consiliu de administrație; Guvernanța Corporativă care Creează Valoare, în parteneriat cu Bursa de Valori București – primul program profesional destinat pregătirii continue a membrilor de board din România, dezvoltat în special pentru companii listate și acționari pe piața de capital.
De asemenea, Envisia oferă o gamă variată de cursuri scurte ultra-specializate (în format deschis sau dezvoltate la cerere); certificări profesionale internaționale pe subiecte de interes și relevante pentru grupul țintă al Envisia, din organizații publice și private, din toate sectoarele economiei (economie sustenabil - ESG, banking, finanțe etc.).
Enivisa dispune de o rețea internațională de lectori, profesori și experți asociați care sunt practicieni și consultanți de top din țară și din străinătate, implicați în toate activitățile: educație (programe academice post-universitare și cursuri de dezvoltare profesională continuă), mentorat și coaching, servicii de board design și profiling, dedicate membrilor executive și non-executivi din consiliile de administrație. Principalul obiectiv al Envisia îl reprezintă evoluția profesională și personală a elitelor, pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri care să genereze dezvoltare economică și socială pe termen lung.
Informații despre portofoliul Envisia sunt disponibile la: https://www.envisia.eu/en/business-school
