”Analizând situația de astăzi, opțiunea mea personală este să menținem salariul minim la nivelul din anul acesta și anul viitor”, a spus premierul Bolojan.
Întrebat dacă vor fi anulate măsurile care au dus la reducerea veniturilor profesorilor sau dacă vor fi indexate pensiile anul viitor, cum cere legea în vigoare, Bolojan că astfel de așteptări nu pot fi onorate.
”Conform legislației pe care am adoptat-o deja, nivelul de salarizare, deci pensiile și salariile nu vor scădea, dar nu se vor majora, așa este programarea în momentul de față și toate angajamentele noastre față de Comisia Europeană, față de creditorii noștri, toate calculele legate de reducere deficitului se bazează și pe această măsură”, a spus premierul Bolojan, la podcastul Friendly Fire.
Acesta arătat că anul viitor nu există resurse în acest sens, dar a dat ca sigur revenirea la indexpri sau majorări din 2027.
”E puțin probabil ca în bugetul de anul viitor să venim cu drepturi suplimentare, în general, în orice fel de domeniu, cât timp noi, gândiți-vă, avem deficitele pe care le avem, cât timp orice bani pe care îl folosim în anumite zone îi împrumutăm la niște dobânzi foarte mari și atunci ceea ce trebuie să facem în această perioadă este să nu ne risipim banii, să încercăm să menținem o economie care funcționează cât ține de guvern, să dăm predictibilitate, să stabilim reguli corecte, să absorbim fondurile europene.
În felul acesta, în a doua jumătate a anului viitor, după ce se face o analiză a evoluției bugetare pe primele șase luni, se pot pregăti măsuri pentru o relansare din punctul ăsta de vedere, dar din toamna anului viitor încolo sau din 2027. În mod evident, plafonarea, de exemplu, salariilor în sectorul public se va opri anul viitor și din 2027 se va trece din nou la o indexare curată a inflației sau cu datele fiscale pe care le va avea România atunci”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat la reuniune că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă, ar avea o serie de efecte negative.
Prim-ministrul a menționat alimentarea spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria ușoară, precum și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.
Reprezentanții patronatelor au prezentat argumente în sensul menținerii salariului minim brut la actualul nivel de 4.050 de lei pe lună, arătând că, în ultimii patru ani, salariul minim a crescut cu 76%, respectiv peste dinamica sustenabilă a economiei. O creștere a nivelului actual al salariului minim, au adăugat reprezentanții companiilor, ar accentua problemele de competitivitate ale întreprinderilor din mediul privat, care ar fi în situația să reducă locurile de muncă în sectoare cu productivitate scăzută.
Reprezentanții sindicatelor au pledat pentru majorarea salariului minim, subliniind faptul că este o măsură importantă pentru protejarea puterii de cumpărare, și au precizat că organizațiile sindicale sunt pregătite să propună un plan de măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă.
Argumentele prezentate de partenerii sociali vor fi analizate, având în vedere contextul economic și social și, până la Sărbătoarea Crăciunului, va fi luată o decizie la nivelul Guvernului cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
La Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, de la finele lunii octombrie, premierul Bolojan arătase că având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an.
Cele mai multe federații sindicale au propus pentru 2026 o majorare a salariului minim la 4.350 lei, cu 300 lei mai mult decât nivelul actual de 4.050 lei. Patronatele fie nu au dorit însă majorarea, fie au susținut să fie la nivelul minim potrivit calculelor reieșite din prevederile legale. Nivelul minim calculat este de 4.319 lei, iar cel maxim este de 4.778 lei, conform surselor oficiale Profit.ro.
Adoptată și intrată în vigoare în 2024, Legea care transpune în legislația națională directiva europeană privind salariul minim european stabilește că salariul de bază minim brut pe țară este calculat astfel încât să aibă ”nivelul orientativ” de 47%-52% în raport cu câștigul salarial mediu brut.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Profit.ro. că o eventuală decizie a Guvernului de a îngheța salariul minim nu ar încălca reglementările europene și nu ar putea conduce la o procedură de infringement, întrucât Directiva UE privind salariul minim nu stabilește nivelul salariilor minime și nu obligă niciun stat membru să le majoreze, iar competențele privind stabilirea salariului minim sunt ale statelor membre UE.
Prim-ministrul a invocat și anterior alte motive pentru care anul viitor salariile din sectorul public vor rămâne la valoarea din acest an, arată Guvernul.
”De asemenea, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că înțelege că oamenii cu salarii mici sunt cei mai afectați de creșterea costului vieții, dar, în egală măsură, o eventuală creștere anul viitor a salariului minim brut va genera creșteri în cascadă a multor salarii, deoarece de salariul minim brut sunt legate peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare, care, la rândul lor, vor duce la creșterea în cascadă a cheltuielilor bugetare colaterale: contribuții, indemnizații, grile, sporuri, plafonări și alocații.
Chiar dacă Guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o creștere a salariului minim va antrena automat o creștere a mai multor salarii din sectorul public, creștere pe care România nu și-o permite anul viitor”, arată Guvernul după Consiliul Tripartit din octombrie.
Potrivit premierului, anul acesta, productivitatea muncii a crescut cu 5%, dar salariile au crescut deja cu peste 9%.
”Orice majorare salarială care nu se bazează pe o creștere a productivității muncii duce la un plus de inflație, care îi afectează mai ales pe cei cu venituri mici.
Există diferențe de salarizare și între regiuni și județe și o creștere uniformă a salariului minim ar penaliza exact zonele mai sărace, de unde ar dispărea multe locuri de muncă actuale, în rural și în orașele mici.
Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis atunci Bolojan.
Guvernul anunța atunci că va lua o decizie până la sfârșitul lunii noiembrie.
Anterior, Bolojan anunțase că în coaliția de guvernare s-a ajuns la un acord de principiu ca salariul minim să fie ținut la același nivel anul viitor.
Hotărârea de guvern, adoptată în februarie anul acesta, privind procedura de stabilire a salariului de bază minim prevede că se stabilește și se actualizează anual cu suma dintre rata medie anuală a inflației prognozate și rata de creștere reală anuală a productivității muncii prognozate, conform formulei:
În ciuda acestor prevedri legale, premierul Bolojan a transmis, prin purtătorul de cuvânt, că ” În principiu, salariul minim nu va crește!”.
Potrivit calculelor oficiale, din formula de calcul de mai sus ar reieși un salariu minim de 4.325 lei.
La un nivel orientativ de 47% din câștigul salarial mediu brut, suma rezultată ar fi de 4.319 lei. La nivel orientativ de 50%, salariul minim ar ajunge la 4.595 lei, iar la un nivel orientativ de 52% ar merge până la 4.778 lei.
Potrivit surselor Profit.ro, două confederații sindicale au propus o majorare de până la 4.350 lei, alte două au venit cu propuneri de 4.400 lei și 4.445 lei, în timp ce o altă confederație a arătat că va face o propunere la reuniunea Consiliului Național Tripartit, de la Guvern.
Patronatele reprezentând IMM-urile au arătat că doresc menținerea nivelului actual al salariului minim, în contextul economic prezent și al noilor măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan.
O altă confederație patronală a solicitat ca, în cazul în care salariul minim va crește, Guvernul să aprobe creșterea minimă reieșită din calcule.
Ministerul Muncii, Florin Manole, arată că impactul bugetar al majorării salariului minim este nesemnificativ pentru cheltuielile statului, deși aproximativ 100.000 de salariați din sistemul public sau beneficiari de ajutoare sociale sunt corelați cu salariul minim.
Calculele ministrului se bazează, cel mai probabil, pe faptul că majoritatea angajaților cu salariu minim se regăsesc în mediul privat, iar majorarea salariului minim va aduce venituri mai mari bugetului de stat.
