VIDEO ANAF declanșează "controale masive" asupra veniturilor persoanelor fizice: Șmecheri care sfidează cu luxul pe care îl afișează

ANAF va începe, din iulie, "controale masive" asupra veniturilor persoanelor fizice, ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane, a anunțat președintele instituției Lucian Heiuș.

"Avem peste tot exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care îl afișează, care cheltuie sume de bani exorbitante sfidând pe omul de rând și care în viața lor n-au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au, constați că ele sunt aproape inexistente", a afirmat Heiuș.

CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, Market Analyst eToro: Piețele financiare intră în panică, Bitcoin se prăbușește. Foarte multe îngrijorări legate de conflictul din Ucraina și zona de energie. La petrol nu e ca la curent

El a precizat că va fi verificat dacă averile acumulate sunt în concordanță cu veniturile obținute.

"Am dat sarcină pentru o analiză de risc și am pornit de la 20 de milioane de CNP-uri. Am constatat cu stupoare și cu revoltă că 561.000 de persoane au acumulat, în 2016-2019, o diferență între veniturile estimate de noi și cele declarate și impozitate de 20 miliarde euro", a spus Heiuș.

“O să vă surprindă ceea ce vă spun. Astăzi sunt multe situații în care, atunci când inițiem atragerea răspunderii unei persoane pe alte spețe, iei informații de peste tot. Inclusiv de pe Facebook poți să afli pe unde a umblat, ce a făcut, să-i faci niște estimări”, a afirmat șeful ANAF.

El a prezentt și un exemplu de speță cu care ANAF a câștigat în instanță:

"O persoană care era condamnată penal și trebuia să plătească o anumită sumă își mutase o parte din proprietăți pe numele mamei, care avea un alt nume. Uitându-se colegii mei, la un moment dat, pe Facebook-ul persoanei respective a constatat că-i spunea „la mulți ani” unei doamne în vârstă. Îi spunea: La mulți ani, mamă! Au verificat oamenii și au constatat că, în urmă cu un an, persoana respectivă își mutase 2 apartamente și niște terenuri pe numele persoanei s-a făcut atragerea răspunderii”, a spus Heiuș.

Profit.ro a anunțat anterior că, la nivelul ANAF, juriștii au stabilit că prevederile intrate în vigoare de la 1 martie privind reincriminarea ca penală a faptei de reținere și nevirare a unor contribuții și impozite se aplică obligațiilor pentru luna martie, care au devenit scadente cel mai devreme la data de 25 aprilie inclusiv, potrivit informațiilor Profit.ro. Având în vedere perioada de grație de 60 de zile în care poate fi făcută plata cu termen depășit, termenul de la care ANAF ar urma să inițieze automat sesizări penale este 26 iunie. Eventuale modificări legislative, care să introducă la nivelul ANAF o analiză a situației firmei înainte de sesizarea penală, par tot mai puțin probabile pe măsură ce timpul trece.

La nivelul instituțiilor statului a existat până acum o reticență în asumarea unui termen, însă 26 iunie este cea mai târzie dată posibilă, anterior fiind vehiculate de către juriști și consultanți fiscali inclusiv date ca 1 mai sau 26 mai.

Profit.ro a anunțat la începutul acestei luni că, la nivelul Ministerului Finanțelor, interpretarea legislației intrate în vigoare este că sesizările penale ar trebui să înceapă cel mai devreme de la 26 iunie. Instituția care face sesizările este, însă, ANAF, nu Ministerul Finanțelor.

De ce este important: Potrivit celor mai recente date analizate de Profit.ro, numărul contribuabililor care nu și-au îndeplinit astfel de obligații la termenul scadent era de 331.178 la finele lunii decembrie. Aproape 41.000 beneficiau de facilități fiscale, ceea ce înseamnă că peste 290.000 aveau o situație care ar impune acum ca ANAF să transmită sesizare penală procurorilor.

CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, Market Analyst eToro: Retailerii nu au putut să transfere costurile mari către clienții finali. Deja prețurile au crescut foarte mult

Va mai fi adoptată prevederea care ar introduce la ANAF analiza înainte de sesizarea penală?

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere, în februarie, un proiect de ordonanță care introducea analiza ANAF înaintea sesizării penale. Ministerul Finanțelor a avut discuții tehnice pe parcursul a două luni cu Ministerul Justiției, după ce a primit un aviz cu observații, cum a anunțat anterior Profit.ro.

Ulterior, Finanțele au luat în calcul mai multe variante, printre care pregătirea unui nou proiect și, mai nou, introducerea prin amendamente în Parlament însușite de unii parlamentari a prevederilor pregătite în februarie.

Varianta amendamentelor, pe care merg acum Finanțele, nu este clar ce șanse de succes va avea. Reincriminarea ca faptă penală a reținerii și nevirării a fost introdusă prin OUG 130/2021, ordonanța cu măsuri fiscal-bugetare esențială pentru construirea bugetului. În prezent, în Parlament este în procedură proiectul de lege pentru aprobarea OUG 130, ceea ce înseamnă că eventuale amendamente la OUG 130 trebuie depuse la respectivul proiect de lege. Problema este, însă, în practica parlamentară, potrivit explicațiilor primite de Profit.ro. Astfel, practica parlamentară este ca proiectul de lege care aprobă ordonanța cu măsuri fiscal-bugetare să nu fie adoptat în exercițiul bugetar la care se referă, astfel încât să nu permită adoptarea unui număr mare de amendamente care riscă să dea peste cap bugetul. Legea pentru OUG 130 ar putea fi adoptată, totuși, anul acesta, dar este puțin probabil.

Apare, astfel un blocaj în această privință.

De asemenea, un proiect de lege inițiat de Ministerul Finanțelor nu are timp să treacă prin Parlament într-un termen atât de scurt, iar un proiect de ordonanță ar ajunge, din nou, la discuții cu Ministerul Justiției.

În lipsa adoptării unui proiect care să introducă analiza la nivelul ANAF, multe firme care nu pot plăti obligații ce apar după data de 1 martie pot ajunge în situația de a avea dosare penale, chiar dacă lipsa lichidităților necesare plății este determinată de factori externi, printre care poate fi și statul. De exemplu, o firmă care care a executat un contract pentru stat, dar la care plata întârzie, sau o firmă care are de încasat bani din urmă pentru concedii medicale deja plătite din fonduri proprii salariaților.

Potrivit ordonanței din decembrie, intrată în vigoare de la 1 martie, limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se poate sancționa cu amendă sau cu închisoare. Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește. Proiectul inițial al Finanțelor, prezentat în decembrie, prevedea că este reincriminată și fapta de nereținere și nevirare, însă mediul de afaceri a ridicat obiecții justificate, afirmând că nereținerea nu poate fi imputată ca infracțiune, fiind frecvente cazurile în care contribuabili corecți interpretează legislația în mod diferit față de eventualele verificări derulate de ANAF, iar astfel de cazuri se soluționează în instanță.

Modificarea importantă pe care o aduce proiectul prezentat în februarie, prevede că contribuabilii care nu pot achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nici după termenul de 60 de zile de la scadență din cauza lipsei temporare de fonduri ca urmare a neîncasării creanțelor, inclusiv în urma derulării relațiilor contractuale cu autorități și instituții publice, precum și din cauza achitării unor datorii sau efectuării unor cheltuieli necesare continuării activității, vor putea evita deschiderea unui dosar penal.

"În ceea ce privește numărul de contribuabili care se află în situația de neplată a contribuțiilor la stat, precizăm că din datele existente la nivelul ANAF, la finele anului 2021, numărul contribuabililor care nu și-au îndeplinit obligațiile de plată la termenul scadent reprezentând impozite cu reținere la sursă și contribuții sociale era de 331.178. În vederea achitării obligațiilor fiscale restante, contribuabilii aflați în dificultate financiară temporară pot accesa diferite facilități fiscale. Astfel, din numărul contribuabililor menționați mai sus cu obligații restante la impozitele la sursă și contribuțiile de asigurări sociale, un număr de 40.829 beneficiau de facilități fiscale la data de 31 decembrie 2021", potrivit unui alt document al Ministerului Finanțelor analizat de Profit.ro.

CITEȘTE ȘI Ciolacu, despre impozitul progresiv: Am vrut să provoc un dialog cu toți actorii sociali și cu tot mediul de afaceri. Eu m-am săturat să fie chemat PSD la guvernare și să devină mereu pompierul de serviciu

Modificarea legislativă de la finalul anului trecut

Fapta de reținere și neplată, de încasare și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, cum sunt cele plătite de angajați la pensie și sănătate, se reincriminează ca faptă penală. Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. ,În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se poate sancționa cu amendă sau cu închisoare.

Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.

Proiectul inițial al Finanțelor, prezentat în decembrie, prevedea că este reincriminată și fapta de nereținere și nevirare, însă mediul de afaceri a ridicat obiecții justificate, afirmând că nereținerea nu poate fi imputată ca infracțiune, fiind frecvente cazurile în care contribuabili corecți interpretează legislația în mod diferit față de eventualele verificări derulate de ANAF, iar astfel de cazuri se soluționează în instanță.

Măsura a fost prevăzută să se aplice de 1 martie 2022 pentru a da timp mediului de afaceri să se pregătească.

CITEȘTE ȘI LEGE Modifcări la REVISAL în Codul muncii: Acces online pentru salariați. Angajatorul scapă și el de birocrație

Impozitele și contribuțiile care intră sub incidența acestei prevederi

1. Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română - se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul. Prin excepție, în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale.
2. Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă - se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inlcusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
3. Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală - impozitul calculat și reșinut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
4. Impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor - Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
5. Impozitul pe veniturile din arendă - Calculul, reținerea și plata impozitului aferent veniturilor din arendă intră în sarcina arendașului. Impozitul pe veniturile din arendă se calculează, la fiecare plată a arendei, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Impozitul astfel calculat se reține și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
6. Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi - plata se face până la data de 25 inclusiv ale lunii următoare înregistrării în cont/răscumpărării în cazul unor instrumente de economisire.
7. Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
8. Impozit pe veniturile sub forma de dividende - Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.
9. Impozitul pe veniturile din pensii - impozitul calculat se reține la data efectuării plății pensiei și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reținut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
10. Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc - Impozitul pe venit astfel calculat și reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
11. Impozitul pe veniturile din alte surse - pentru veniturile din alte surse, impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorul de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut.
12. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare - 
13. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate - asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare - 
14. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare - Termenul de plata este cel stabilit pentru plata impozitului pe profit, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut. la art. 42. din Codul fiscal (până la data de 25 martie inclusiv a anului următor).
15. Contribuția de asigurări sociale - pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura acestora, dupa caz.
16. Contribuția de asigurări sociale de sănătate - până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și /sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale și /sau veniturile de natura acestora, după caz.
17. Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state - până la data de 25 inclusiv ale lunii următoare celei în care s-a platit venitul, pentru dividendele distribuite dar neplătite până la sfârșitul anului - 25 ianuarie a anului următor celui de realizare a venitului, sau 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile financiare.
18. Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal - se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat și încasat se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se realizează prin hotărâre judecătorească ori prin altă procedură, impozitul prevăzut se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.
    în cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată proprietatea imobiliară se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.
19. Contribuția la Fondul pentru mediu -  lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea / anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfășurat activitatea.