Este prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019. Această evoluție reflectă o consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună și o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice.
Profit.ro a anunțat anterior că Guvernul a înregistrat în ianuarie un excedent bugetar de 0,04% din PIB, 0,85 miliarde lei, comparativ cu deficit de 0,58% din PIB, 11 miliarde lei, în ianuarie 2025. Este pentru prima dată din ianuarie 2019 când guvernul începe pe plus în prima lună din an. Tot în 2019 a fost înregistrat și cel mai recent excedent lunar, în iulie. În iulie 2019, execedentul a fost de 0,23% din PIB, 1,8 miliarde lei, iar în ianuarie 2019 de 0,07% din PIB, 717 milioane lei, ambele fiind înregistrate în mandatul fostului ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici.
Astfel, în timp ce veniturile au crescut în ianuarie anul acesta cu 17,9%, alimentate inclusiv de creșterea substanțială a taxelor, cheltuielile au scăzut cu 6%, având în vedere că lipsa bugetului a determinat alocări mult mai mici pe anumite segmente, cum ar fi bunuri și servicii, unde e un minus de 12%. La salarii și pensii, înghețate încă din 2025 la nivelul din noiembrie 2024, se înregistrează scăderi ușoare. Investițiile din ianuarie 2026 sunt și ele în scădere cu circa 30%.
„Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare. Este esențial că am reușit să creștem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menținut un control strict asupra cheltuielilor curente.
Aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în același timp, cu moderație și responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menținută pe tot parcursul anului, inclusiv prin bugetul pe 2026, pe care îl vom finaliza curând. Prioritatea noastră rămâne managementul eficient al finanțelor publice și asigurarea surselor de creștere în economie, atât prin implementarea pachetului de măsuri de relansare, cât și prin finanțarea investițiilor din fonduri europene și PNRR, care reprezintă motorul de creștere sustenabilă a economiei românești”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB. Pentru anul acesta, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au anunțat o țintă de deficit de 6,2% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de CE. Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA, folosit la nivelul UE, ar putea fi mai ridicat.
În prezent, Guvernul pregătește bugetul pentru anul acesta, adoptarea fiind planificată pentru prima parte a lunii martie.
Veniturile bugetului în ianuarie
Veniturile totale au însumat 55,12 miliarde lei în luna ianuarie 2026, înregistrând o creștere de 17,9% față de anul trecut. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,25 puncte procentuale, din care 0,22 puncte procentuale provin din veniturile curente, cu precădere impozit pe salarii și venit, precum și TVA.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 miliarde lei, marcând o creștere de 31,4%, determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende de 59,7% pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 13,7%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluția fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 18,46 miliarde lei, în creștere cu 8,2%, reflectând extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025.
Încasările nete din TVA au atins 13,06 miliarde lei, marcând o creștere nominală de 2,52 miliarde lei, cu 23,9% mai mari față de ianuarie 2025. Această dinamică a fost susținută de modificările cotelor de TVA, în timp ce restituirile au totalizat 4,73 miliarde lei. Menținerea restituirilor de TVA la zi este o prioritate care sprijină direct lichiditatea mediului de business și asigură predictibilitate fluxurilor financiare ale companiilor.
Veniturile din accize au totalizat 3,67 miliarde lei, în creștere cu 7%, susținute de încasările pentru produsele energetice și cele din tutun.
Veniturile nefiscale au însumat 5,21 miliarde lei, în creștere cu 28,2%, incluzând sume din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, iar sumele rambursate de UE au totalizat 2,28 miliarde lei, o creștere semnificativă cu 33,9%, comparativ de anul 2025.
Cheltuielile bugetului
Cheltuielile totale au fost de 54,27 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 6%. Ca procent din PIB, acestea au înregistrat o scădere de la 3% la 2,7%.
Cheltuielile de personal au însumat 13,54 miliarde lei, în scădere cu 0,47 miliarde lei față de ianuarie 2025, pe fondul reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 11,8%, totalizând 6,51 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu 7,9%. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,74 mld lei, în creștere cu 2%, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025.
Cheltuielile pentru investiții au fost în valoare de 3,62 miliarde lei. Din această sumă, 72,22% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027 și sumele aferente componentelor de grant și împrumut ale PNRR.
