BNR a subestimat inflația pentru finele anului 2025, care a atins 9,7% pe an, în toate cele opt rapoarte trimestriale emise între februarie 2024 și noiembrie 2025, cu abateri între 0,13 și 6,31 puncte procentuale de la realitate.
Cele mai mari abateri s-au înregistrat în rapoartele emise între februarie 2024 și mai 2025, erori pe care BNR le pune pe seama măsurilor administrative și a politicilor publice cu impact în prețuri: finalizarea schemei de plafonare a tarifelor la energia electrică începând cu luna iulie 2025 (cu un impact de 2,3 puncte procentuale în rata inflației) și majorarea cotei de TVA și a accizelor începând cu luna august 2025 (cu un impact de 2 puncte procentuale).
Expirarea plafonărilor la energie era cunoscută
Calendarul de finalizare a plafonării prețurilor la energia electrică era cunoscut de BNR la data rapoartelor anterioare, termenul fiind prevăzut în lege, chiar dacă existau semne de întrebare dacă schema va mai fi prelungită de Guvern, așa cum s-a întâmplat în anii din urmă.
Schema ar fi trebuit să expire la finele lunii martie 2025, dar în februarie 2025 (prin OUG 6/2025) a fost prelungită până după alegerile prezidențiale, până la finele lunii iunie 2025. Așa că nu este clar de ce BNR invocă o surpriză administrativă. Mai degrabă, BNR a fost surprinsă de amploarea creșterilor de facturi: în mai estima o creștere de doar 15% a prețului mediu, care în realitatea a fost de 62%. Totuși, ofertele firmelor de energie erau deja pe piață de mai multe luni, cel puțin la data raportului din mai.
Pe de altă parte, creșterile de impozite indirecte, pe consum, nu erau cunoscute de BNR până la rapoartele din august și noiembrie, ele fiind aprobate în iulie.
Inflația de bază, care reprezintă acea parte din coșul de consum din care au fost scoase prețurile administrate, volatile (legume, fructe, ouă, carburanți), tutunul și alcoolul, a fost subestimată cu circa 2 puncte procentuale în rapoartele emise până în februarie 2025, după care în mai eroarea s-a redus, dar a rămas semnificativă la peste 1 pp.
BNR arată că se aștepta ca inflația de bază să scadă la fel cum s-a întâmplat în 2024 și prima jumătate a anului 2024, dar în realitate din a doua jumătate a lui 2024 indicele a intrat într-o stagnare, „pe fondul anului agricol slab, cu impact asupra prețurilor alimentelor procesate, precum și al intensificării presiunilor salariale, inclusiv ca urmare a majorărilor succesive ale salariului minim”.
„Această evoluție s-a accentuat în primul trimestru al anului 2025, când traiectoria descendentă a inflației de bază s-a inversat, pe fondul persistenței presiunilor din partea cotațiilor agroalimentare și al creșterii costurilor cu forța de muncă în industria alimentară, amplificate de ajustările salariale operate de angajatori pentru compensarea parțială a pierderilor de venit ale angajaților în contextul eliminării facilităților fiscale”, arată BNR, în raportul de inflație din februarie 2026, în caseta dedicată evaluării prognozelor pentru anul din urmă.
BNR: scumpirile au fost mai ample decât implica transferul TVA mărit. Comercianții au rotunjit prețurile
Banca notează însă că cea mai mare parte din eroare de prognoză privind inflația de bază a venit din impactul creșterilor de taxe din luna august, pe care îl evaluează la 1,8 puncte procentuale. Mai mult, banca centrală consideră că comercianții au rotunjit prețurile în favoarea lor.
„În plus, acest episod a generat scumpiri mai ample și mai generalizate decât cele corespunzătoare unei simple transferări integrale a creșterii cotei TVA în prețurile finale, reflectând inclusiv efecte de rotunjire în sus a prețurilor practicate de comercianți și o transmisie întârziată în cazul unor bunuri cu sezonalitate pronunțată a vânzărilor, precum articolele de îmbrăcăminte. Aceste mecanisme au fost captate în prognozele BNR doar ex post, respectiv parțial în runda din august și integral în cea din noiembrie 2025”, arată BNR.
În raportul din august, BNR estima o inflație cu 0,9 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în cele din urmă la finele anului, în mare măsură ca urmare a erorilor legate de estimarea inflației de bază. Subestimarea este una semnificativă și la nivelul celei făcute în februarie-august 2023 pentru inflația la finele lui 2024, adică pe un orizont mult mai mare de prognoză.
BNR arată că majorările de impozite de anul trecut au dus și la o creștere „abruptă” a anticipațiilor inflaționiste, precum și la șocuri suplimentare de ofertă, cum ar fi creșterea costurilor cu forța de muncă, mai ales pentru firmele din servicii și industria alimentară, precum și scumpirea costurilor cu electricitatea pentru firme, care a fost transmisă în prețurile finale.
„Persistența acestor presiuni a fost subestimată de-a lungul rundelor de prognoză, reflectând o dificultate mai generală, semnalată și în evaluările altor bănci centrale, de a surprinde caracterul de durată al presiunilor inflaționiste din ultimii ani (...)”, arată BNR.
Alte scumpiri punctuale, care au contribuit la invalidarea prognozelor BNR, au fost cele la cafea și dulciuri și la abonamente radio-TV, cu un impact de 0,2 puncte procentuale.
Inflația ar urma să scadă în 2026, dar întâi va crește puțin. Economia, pe deficit de consum
Pentru anul 2026, BNR estimează o inflație de 3,9% la finele anului. Până să ajungă însă acolo, inflația ar urma să scadă la 9,2% la finele lunii martie, după care să urce la 9,8% la finele lunii iunie – sub impactul liberalizării prețului la gaze (care ar urma să adauge 0,5 pp peste prognoza de inflație din noiembrie 2025 în T2 și T3 anul curent), respectiv al ridicării plafonului de adaos comercial la alimentele de bază, după care ar urma să scadă la 4,4% în septembrie, pe fondul unui puternic efect de bază – marile scumpiri de anul trecut vor ieși din calculul statistic.
Trebuie luat însă în calcul că raportul BNR a fost realizat înaintea publicării datelor de inflație pe ianuarie, care din nou au surprins în sus, cu o rată lunară de aproape 0,9% (ridicată în context istoric) și una anuală de 9,6%, astfel că economiștii băncilor comerciale se așteaptă ca BNR să revizuiască din nou în sus prognoza de inflație din luna mai, indiferent de ce se va întâmpla cu calendarul de liberalizare a prețurilor la gaze pentru consumatorii casnici.
Prognoza BNR ia în seamă un deficit ridicat de cerere în economie, cu un gap negativ al PIB estimat la circa 3 puncte procentuale față de creșterea potențială a PIB pe parcursul anilor 2026-2027.
„Din perspectiva componentelor, traiectoria descendentă a gapului PIB reflectă în principal evoluția gapului consumului individual efectiv al gospodăriilor populației. Măsurile fiscale afectează semnificativ venitul disponibil real al acestora, atât prin ajustări nominale, cât și prin creșterea ratei inflației”, arată BNR.
Impulsul fiscal ar urma să fie și restrictiv în acest an pentru creșterea PIB, pe fondul pachetelor de consolidare fiscală, impact ce va fi contrabalansat doar parțial de intrările de fonduri europene din PNRR, iar cererea externă va continua să fie redusă, ceea ce va pune din nou presiune de creștere sub potențial a economiei.
BNR estimează că și condițiile monetare vor rămâne restrictive, mai pronunțat începând cu 2027, în condițiile aprecierii în termeni reali a leului: în timp ce rata nominală a rămas mai mult sau mai puțin stabilă, diferențialul de inflație față de partenerii comerciali s-a mărit. Pe de altă parte, dobânzile la creditele și depozitele în lei, sub inflația ridicată, sunt ușor stimulative, însă la valori în diminuare din a doua parte a anului curent.
