Comisia Europeană a decis astăzi să trimită România și Grecia în fața Curții de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Directiva a fost abia aprobată de Guvern, la finele lunii mai, și mai trebuie aprobată și de Parlament. În baza Directivei, conform datelor analizate de Profit.ro, firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri, care nu includ elementele de identificare ale titularului, vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate.
Comisia a propus impunerea de către CJUE a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare.
Directiva ar fi trebuit implementată de anul trecut. Acum, termenele de conformare vor fi calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar actul este publicat în Monitorul Oficial.
Profit.ro a avertizat din primăvară că proiectul mai trebuie aprobat de ambele Camere ale Parlamentului, promulgat de președinte și publicat în Monitor pentru ca termenele să înceapă să fie calculate, cel mai devreme, probabil, de la finele anului, dacă dezbaterea parlamentară nu va întârzia. Avizul emis acum de Guvern reprezintă însă un pas important, mai ales că este vorba de o directivă UE care trebuie aplicată.
Actul normativ mai stabilește că firmele, fundațiile și asociațiile vor trebui să declare beneficiarii reali (persoanele fizice care le controlează), iar autoritățile vor ține o evidență centralizată a acestora. În cazul în care nu respectă termenul stabilit pentru transmiterea informațiilor, se poate ajunge chiar la dizolvare judiciară.
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) este cel care a promovat proiectul de lege, care asigură transpunerea obligatorie în legislația internă a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.
Schimbările legislative sunt rezultatul transpunerii, cu o întârziere de circa un an față de termenul limită, a unei directive UE de combatere a terorismului și spălării banilor.
"Termenul de transpunere a Directivei 2015/849/CE a fost 26 iunie 2017, motiv pentru care este imperios necesar adoptarea prezentului proiect de lege, urmând ca această legislaţie primară să fie însoţită, în scurt timp, de o hotărâre de Guvern în care vor fi detaliate aspectele procedurale corespunzătoare. În contextul celor de mai sus, se impune urgentarea aprobării acestui proiect de lege, întrucât la nivelul Comisiei Europene există cauza 2017/0417 declanşată de Comisia Europeană împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a măsurilor de transpunere a Directivei 2015/849/UE(Directiva a IV-a), acţiune aflată în etapa a II-a a fazei precontencioase (prin adresa înregistrată sub nr. 8642/08.12.2017, Comisia Europeană a transmis României avizul motivat în cauza antemenţionată", arată autorii inițiaitivei analizate de Profit.ro, care subliniază că practic România se află în pragul trimiterii în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
De altfel, Agentul guvernamental pentru CJUE a solicitat prelungirea în două rânduri cu câte 3 luni a termenului de răspuns la avizul motivat, ajungându-se cu amânarea răspunsului până la data de 08.05.2018, termen care, după cum se vede, a fost depășită din nou de Guvern.
În contextul în care Guvernul nu a implementat directiva, așa cum are obligația să facă, și a adus România în situația de infringement, majoritatea din Parlament a respins începând de anul trecut mai multe inițiative ale opoziției, referitoare la acțiunile la purtător.
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a emis atunci un comunicat în care arată că România a rămas singurul stat din Uniunea Europeană care nu a transpus, nici măcar parțial, actul legislativ european, expunându-se astfel riscului de sesizare de către Comisia Europeană a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu propunere de aplicare a unor sancțiuni pecuniare sub forma unei sume forfetare în cuantum minim de 1,8 milioane euro, la care se pot adăuga penalități cominatorii într-un cuantum cuprins între 2.200 și 140.000 euro/zi de întârziere.
Oficiul nu vorbește însă în comunicat despre toate reglementările directivei, obligatorii și pentru România, ci se apără doar în legătură cu acuzele apărute în presă, potrivit cărora proiectul obligă românii din diaspora să justifice proveniența sumelor trimise în țară.
Astfel, ONPCSB amintește că a nivelul Uniunii Europene a fost adoptat încă din anul 2015 Regulamentul 2015/847, care instituie în sarcina prestatorilor de servicii de plată implicați în lanțul de transfer de fonduri obligația de Customer Due Diligence (CDD) – Identificarea Clientului, pentru fondurile transferate care depășesc suma de 1.000 euro sau echivalent (regulamentele UE având un caracter obligatoriu pentru toate statele membre).
Această decizie a fost fundamentată pe baza expertizei europene în domeniu, care a arătat că finanțarea terorismului implică în multe cazuri operațiuni multiple de valori reduse, realizate prin mijloace care să favorizeze anonimatul/ascunderea identității.
Din acest motiv, prestatorii de servicii de plată sunt, în mod deosebit, considerați ca fiind expuși riscului de a fi folosiți în scopul spălării banilor/finanțării terorismului, opțiunile de transfer rapid de bani fără cerințe riguroase de identificare transformând această categorie în una preferată instituțiilor de credit care practică un regim intensiv de cunoaștere a clientelei.
”În ceea ce ne privește, în proiectul de lege care urmează a fi trimis Parlamentului, plafonul pentru fondurile transferate a fost stabilit la 2.000 de euro. Obținerea informațiilor despre clienți nu înseamnă obținerea informațiilor despre proveniența sumelor transferate”, arată Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Potrivit acestuia, persoana ordonator/ beneficiar al transferului nu are altă obligație decât aceea de furnizare a datelor de identitate, respectiv doar informațiile uzuale pe care orice cetățean le furnizează atunci când solicită, spre exemplu, un serviciu bancar sau un serviciu al unei alte instituții financiare.
Situația actuală a firmelor cu acțiuni la purtător
În prezent, firmele pot emite, potrivit Legii societăților 31/1990, fie acțiuni nominative, fie acțiuni la purtător. În cazul acțiunilor nominative, numele proprietarului este înscris în documentul care atestă existența și felul acțiunii, în timp ce în cazul acțiunilor la purtător numele proprietarului nu este menționat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acțiunea.
"Instituția acțiunii la purtător ridică, însă, tot mai accentuat, problema lipsei transparenței acționariatului, iar cunoașterea în orice moment a acționarilor este esențială în implementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor, a luptei împotriva terorismului și finanțării acestuia, a prevenirii și combaterii evaziunii fiscale", potrivit Ministerului Finanțelor.
Conform datelor oficiale ale ministerului, numărul de societăți emitente de acțiuni la purtător este astăzi de 483, raportat la un total de 9.187 societăți pe acțiuni, la finele anului trecut, deci aproximativ 5,26% din totalul societăților pe acțiuni. Totodată, 106 societăți cu acțiuni la purtător, dintre cele 483, sunt în procedură de faliment, dizolvare sau lichidare voluntară ori în întrerupere temporară a activității.
Directiva UE impune transparentizarea structurii capitalului social prin crearea unui registru centralizat al beneficiarilor reali și obligația statelor membre de a asigura cunoașterea, în orice moment, a acționarilor/asociaților. Totodată, legislația națională trebuie să prevadă pentru viitor obligația declarării beneficiarului real și în cazul asociațiilor și fundațiilor. De asemenea, trebuie să existe și o evidență centralizată a acestor beneficiari reali.
Schimbări față de legislația actuală
Acțiunile la purtător
Proiectul de lege, așa cum a fost elaborat și prezentat de ONPCSB, elimină posibilitatea societăților pe acțiuni de a emite acțiuni la purtător și acordă un termen de 18 luni de efectuare a conversiei acțiunilor la purtător în acțiuni nominative în cazul societăților pe acțiuni deja înmatriculate la Registrul Comerțului.
În cazul firmelor care nu vor realiza conversia acțiunilor la purtător va fi instituită sancțiunea dizolvării judiciare.
Înființarea Registrului Beneficiarilor Reali (persoanele fizice ce controlează firme, asociații, fundații)
În prezent, informațiile privind identitatea asociaților societăților sunt înregistrate la Registrul Comerțului (societăți în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată), cele ale acționarilor societăților închise sunt înregistrate în registrele acționarilor sau la o societate de registru independentă, iar în cazul societăților tranzacționate pe o piață reglementată evidență se află la Depozitarul Central.
La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naționale ale beneficiarilor reali să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional.
"Având în vedere mecanismele actuale de evidență a structurii persoanelor juridice de drept privat în România și a altor construcții juridice (fiducii), proiectul propune că Registrul beneficiarilor reali să fie divizat, în funcție de modalitatea de înregistrare a acestor persoane juridice și de competențele instituționale în materia înregistrării, evidenței", potrivit MInisterului Justititiei.
Potrivit Legii privind registrul comerțului, în acest registru sunt înregistrate, de către oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale, următoarele: societăți, societăți europene, societăți cooperative europene, organizații cooperatiste de credit, grupuri de interes economic și grupuri europene de interes economic cu sediul principal în România.
Proiectul propune înființarea Registrul beneficiarilor reali ai societăților care va include identitatea beneficiarilor reali ai categoriilor de entități mai sus enunțate. Prin excepție beneficiarii reali ai societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată sunt înregistrați în Registrul beneficiarilor reali ținut de Depozitarul Central.
Informațiile privind beneficiarul real sunt obținute de oficiul registrului comerțului pe baza unei declarații pe proprie răspundere autentică sau dată în fața funcționarului de la registrul comerțului. De asemenea, pentru a se asigura eficiența mecanismului de evidență a beneficiarilor reali, proiectul propune și un regim sancționator gradual pentru nerespectarea termenelor de depunere a declarațiilor (amendă contravențională, iar în caz de neconformare repetată dizolvare judiciară). Proiectul stabilește persoană responsabilă a face declarație, precum și momentul la care trebuie depusă.
În plus, cu privire la societățile deja înregistrate, proiectul propune un termen tranzitoriu de trei luni) de depunere a declarației.
Modificări aduse legislației privind asociațiile și fundațiile
Proiectul introduce și obligația declarării beneficiarului real al unei asociații sau fundații la momentul formulării cererii de înscriere a acesteia în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție urmează să-și aibă sediul. De asemenea, este propusă și reglementarea obligației de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real anual sau ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale acestuia, precum și a sancțiunilor aplicabile în caz de neconformare.
Proiectul de act normativ conține și dispoziții tranzitorii pentru a permite și asociațiilor și fundațiilor înregistrate anterior intrării în vigoare a acestuia să facă declarațiile prevăzute de lege.
O altă schimbare vizează categoria persoanelor expuse politic; astfel, se realizează extinderea acestei noțiuni și către membri ai parlamentului sau alte organe legislative similare din alte state, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, dar și directori, directori adjuncți și membri ai consiliului de administrație sau membri cu funcții echivalente în cadrul unei organizații internaționale.
De asemenea, urmează să fie modificat și regimul aplicabil clienților ce fac parte din categoria persoanelor expuse politic, în sensul solicitării de a aplică măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei și de a acordă o atenție sporită relațiilor de afaceri cu astfel de persoane ce ocupă funcțiile publice importante la nivel național (spre deosebire de vechea reglementare ce solicită aplicarea acestui tip de măsuri doar pentru persoanele expuse politic nerezidente).
Proiectul de lege urmează a fi trimis Parlamentului României spre dezbatere și adoptare, pentru ca apoi să fie promulgat de către Președintele României.
