Rezultatele 1 - 19 din 19 pentru "fundatii"

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 26/2000 cu privire la asociații și fundații, care prevede înființarea unui Registru unic al asociațiilor și fundațiilor "modern", cu "informații la zi, adecvate, actualizate, corecte", a anunțat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

SBR Soletanche Bachy România, companie specializată în soluții geotehnice complexe și fundații speciale, a înregistrat o cifră de afaceri de 17 milioane de euro în 2022, în condiții de profitabilitate. Cu o prezență de 30 de ani pe piața locală, compania și-a dublat astfel afacerile anul trecut, comparativ cu 2021.

După ce în luna iulie, a intrat în vigoare legea care elimină obligația depunerii declarațiilor anuale privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice, un proiect de lege promulgat vineri de președintele Iohannis stabilește prevederi similare pentru asociații și fundații. Totodată, noua lege elimină obligația patrimoniului inițial de minim 200 lei și reduce numărul de asociați necesari la înființare.

După ce în luna iulie, a intrat în vigoare legea care elimină obligația depunerii declarațiilor anuale privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice, Parlmentul a adoptat marți, prin votul final al deputaților, un proiect de lege care stabilește prevederi similare pentru asociații și fundații. Totodată, proiectul elimină obligația patrimoniului inițial de minim 200 lei și reduce numărul de asociați necesari la înființare.

După ce în luna iulie, a intrat în vigoare legea care elimină obligația depunerii declarațiilor anuale privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice, Senatul a adoptat miercuri un proiect de lege care stabilește prevederi similare pentru asociații și fundații. Totodată, proiectul elimină obligația patrimoniului inițial de minim 200 lei și reduce numărul de asociați necesari la înființare.

Emiterea de acțiuni la purtător devine interzisă în România, după ce președintele Iohannis a semnat astăzi proiectul de lege care instituie această interdicție. Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar deținătorii acestui tip de acțiuni vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului. Conform noii legi, tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat miercuri de Parlament. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat luni de Senat. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minotriăților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli de circa 1 și jumătate, riscând să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, avizat astăzi ca decizie finală. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. Sunt introduse și obligații de identificare a benficiarilor reali pentru asociații și fundații, dar cu scutiri pentru organizațiile minorităților naționale. România trebuia să adopte aceste reguli de peste 1 an, iar acum riscă să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, căruia deputații din comisiile de specialitate i-au întocmit astăzi raportul final de adoptare. Anumite tranzacții comerciale și relații de afaceri nu vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari, așa cum fusese pregătită anterior decizia.

Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii au modificat în acest sens, luni, prin vot în plen, normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii din comisiile juridică și apărare au modificat, marți, în acest sens normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

România riscă două premiere care îi vor face probleme în perioada deținerii președinției în exercițiu a UE. I-ar putea fi impuse, de către Curtea de Justiție a UE, sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, ca urmare a netranspunerii în legislația națională a directivei privind combaterea spălării banilor care elimină acțiunile la purtător. România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009. Sancțiunile sunt de ordinul milioanelor de euro și pot crește pe măsură ce Parlamentul României întârzie să adopte proiectul, relevă un document oficial aflat în posesia Profit.ro.

Ministerul Finanțelor va începe să controleze, inclusiv pentru anii din urmă, modul în care fundațiile, asociațiile non-profit și alți astfel de beneficiari folosesc banii primiți ca sponsorizare/mecenat, în urma redirecționării din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice. Statul va începe să verifice și cum sunt folosiți banii alocați acestora din buget. Controalele vor fi declanșate după ce Curtea de Conturi a constatat că la nivelul Finanțelor și al Fiscului nu există o structură de verificare a acestor bani și nici certitudinea privind legalitatea cheltuirii conform scopului declarat.

Ministerul Finanțelor va începe să controleze, inclusiv pentru anii din urmă, modul în care fundațiile, asociațiile non-profit și alți astfel de beneficiari folosesc banii primiți ca sponsorizare/mecenat, în urma redirecționării din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice. Statul va începe să verifice și cum sunt folosiți banii alocați acestora din buget. Controalele vor fi declanșate după ce Curtea de Conturi a constatat că la nivelul Finanțelor și al Fiscului nu există o structură de verificare a acestor bani și nici certitudinea privind legalitatea cheltuirii conform scopului declarat.

Comisia Europeană a decis astăzi să trimită România și Grecia în fața Curții de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Directiva a fost abia aprobată de Guvern, la finele lunii mai, și mai trebuie aprobată și de Parlament. În baza Directivei, conform datelor analizate de Profit.ro, firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri, care nu includ elementele de identificare ale titularului, vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Directiva ar fi trebuit implementată de anul trecut. Acum, termenele de conformare vor fi calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar actul este publicat în Monitorul Oficial.

Guvernul a aprobat, astăzi, proiectul de lege care transpune directiva europeană în baza căreia, conform datelor analizate de Profit.ro, firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri, care nu includ elementele de identificare ale titularului, vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Directiva ar fi trebuit implementată de anul trecut. Acum, termenele de conformare vor fi calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar actul este publicat în Monitorul Oficial.

Firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Condițiile sunt introduse într-un proiect de lege redactat la nivelul Ministerului Justiției și care urmează să fie avizat de Guvern, termenele de conformare urmând să fie calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar acesta este publicat în Monitorul Oficial.

Cei mai bogați oameni ai lumii au fost mai zgârciți cu donațiile anul trecut comparativ cu 2013, în condițiile în care valoarea cumulată a sumelor plătite în scopuri caritabile de peste 1 milion de dolari fiecare a scăzut de la 26,3 miliarde dolari la 24,5 miliarde dolari, potrivit unui raport al Coutts, bancă privată din Marea Britanie.