Procedura rămâne, însă, deschisă și evoluția depinde de ce va face România în continuare în privința finanțelor și a deficitelor.
Procedura de suspendare de fonduri a fost declanșată în iunie de când consiliul EcoFin a adoptat o recomandare a Comisiei care constata că România nu a luat măsuri adecvate pentru reducerea deficitului.
România a închis anul 2024 cu un deficit ESA (standardul UE) de 9,3%, cel mai ridicat din UE, iar guvernul din prima jumătate a anului a evitat să ia măsuri pentru stabilizarea finanțelor statului, în principal majorări de taxe, din cauza alegerilor prezidențiale. Guvernul condus de Ilie Bolojan, instalat după alegeri, a trecut rapid la adoptarea unor măsuri dure, care au dus la recâștigarea încrederii piețelor financiare și sunt considerate adecvate de către CE pentru a repuna finanțele pe un traseu de stabilitate.
Suspendarea procedurii de deficit excesiv înseamnă că nu se iau alte măsuri procedurale în această etapă, dar că procedura în curs, rămâne deschisă (adică deficitul nu a fost redus în mod durabil sub 3% din PIB), iar România rămâne obligată să respecte recomandările EcoFin. Comisia va reevalua situația în primăvara viitoare, când vor fi disponibile datele privind execuția bugetară pentru 2025.
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, a anunțat la final de octombrie, în timpul unei vizite la București, că CE urmează să stabilească spre finalul lunii noiembrie dacă oprește procesul care poate duce la suspendarea de fonduri UE pentru România, declanșat după ce statul român nu a respectat țintele de deficit bugetar trasate în cadrul procedurii de deficit excsiv, pentru reducerea deficitului de la 9,3% anul trecut sub 3% până în 2030.
Cele mai recente prognoze economice ale Comisiei pentru România
La mijlocul lunii noiembrie, în cadrul pachetului de prognoze macroeconomice din toamnă, Comisia Europeană a înrăutățit estimările privind creșterea economiei României în 2025 și 2026, pe fondul frânării consumului privat și public, în contextul măsurilor de consolidare fiscală și al inflației ridicate.
Economia României este preconizată să crească cu 0,7% în acest an, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în primăvară, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei, publicate luni.
Pentru 2026, Comisia estimează o creștere de 1,1%, de asemenea revizuită la jumătate, de la o creștere de 2,2% anticipată anterior.
Deficitul bugetar este așteptat să se reducă de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,4% din PIB în 2025 și la 6,2% din PIB în 2026, pe fondul măsurilor de ajustare fiscală.
În 2027, creșterea economiei românești este preconizată să accelereze la peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale încetinește.
