România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar ESA (standarul UE) de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE, iar pentru acest an are prognozat un deficit de 8,4%, de asemenea cel mai ridicat din UE.
Guvernul actual, instalat la final de iunie, a luat rapid o serie de măsuri pentru consolidarea finanțelor publice, România fiind la momentul respectiv sub presiunea piețelor financiare să crească veniturile din taxe ca asigurare pentru investitorii în datoria statului.
Am reușit să ținem în frâu cheltuielile și se cuvine să le mulțumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an. Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un guvern, ci pentru ca România să redevină o țară care să-și folosească banii cu responsabilitate și cu folos pentru cetățenii țării noastre”, a spus Bolojan..
Deficitul bugetar pentru primele 11 luni din acest an s-a situat la 6,4%, 121 miliarde lei, comparativ cu 7,1%, 125 miliarde lei, în primele 11 luni din 2024.
Cifra a fost anunțată anterior de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Deficitul pentru noiembrie este, astfel, mai mic decât anul trecut nu doar ca procentaj din PIB, ci și ca valoare nominală, cu circa 4 miliarde de lei, a spus Nazare.
Ținta de deficit pentru anul acesta este de 8,4% din PIB, atât ESA (standardul UE), cât și cash (standard național).
În aceste condiții, în ultima lună a anului, ca și în anii precedenți, cheltuielile vor fi cu mult mai mari, corespunzător acum unei creșteri de două puncte procentuale, până la această țintă de 8,4% din PIB.
"E foarte important cum vom pune bazele bugetului pentru 2026. Primele consultări pentru elaborarea bugetului vor începe în ianuarie. În acel moment vom anunța și un calendar de aprobare a bugetului. În privința lunii noiembrie (din acest an, n.r.) vă dau vești bune. Încă nu s-a publicat execuția bugetară pentru luna noiembrie, dar pot să vă spun că deficitul înregistrat în luna noiembrie este un deficit de 6,4%, față de deficitul înregistrat anul trecut de 7,15%.
Vorbim de 121 de miliarde de lei aproximativ, față de 125 miliarde lei cât erau anul trecut. Practic, deficitul nominal este mai mic în luna noiembrie cu aproximativ 4 miliarde de lei. Pentru 2026, bineînțeles că ținta de deficit o vom anunța în momentu în care avem proiectat bugetul, dar se știe și am vorbit public despre asta, că va fi între 6% și 6,5%. Cu cât vom înainta în elaborarea bugetului, vom ști exact care va fi și cifra finală de deficit pentru 2026, oricum în limitele pe care le-am agreat deja cu Comisia și sunt în traiectoria fiscal-bugetară agreată", a spus Nazare.
Execuția bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 121,77 mld lei, respectiv 6,40% din PIB, în scãdere cu 0,74% fațã de deficitul înregistrat în aceeași perioadã a anului 2024, de 7,15% din PIB. Datele financiare la finalul lunii noiembrie confirmã eficiența mãsurilor adoptate de Guvernul României, deficitul bugetar fiind în scãdere comparativ cu anul precedent, în condițiile unei creșteri consistente a veniturilor și direcționãrii resurselor cãtre investiții și proiecte finanțate din fonduri europene.
Veniturile bugetului general au însumat 591,91 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2025, în creștere cu 13% fațã de aceeași perioadã a anului anterior. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 1,34%, evoluție susținutã atât de veniturile curente, cât și de fondurile europene.
Cheltuielile, în sumã de 713,68 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 9,9% fațã de aceeași perioadã a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,59 puncte procentuale fațã de aceeași perioadã a anului 2024, de la 36,93% din PIB la 37,52% din PIB. Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observãm cã ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB.
Veniturile bugetului general
Încasãrile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, înregistrând o creștere de 19,4% fațã de 2024, determinatã în principal de avansul semnificativ al încasãrilor din impozitul pe dividende (+72,6%), ca urmare a dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodatã, încasãrile din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluție influențatã de eliminarea facilitãților fiscale acordate anumitor sectoare economice.
Contribuțiile de asigurãri au însumat 189,71 mld lei, consemnând o creștere de 10,1% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasãri reflectã eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurãri sociale de sãnãtate, precum și un transfer mai ridicat cãtre pilonul II de pensii comparativ cu perioada similarã a anului precedent.
Încasãrile din impozitul pe profit au fost de 39,30 mld lei, în creștere cu 14,2% (an/an), susținutã de de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasãrile nete din TVA au însumat 120,59 mld lei, marcând o creștere de 11,1% (an/an), în condițiile unor rambursãri de TVA mai mari cu 7,3% fațã de aceeași perioadã a anului trecut. De asemenea, se remarcã accelerarea dinamicii încasãrilor brute din TVA începând cu luna august, pe fondul modificãrilor cotelor de TVA prevãzute de Legea nr. 141/2025.
Veniturile din accize au totalizat 43,69 mld lei, în creștere cu 3,7% (an/an), evoluție susținutã de majorarea încasãrilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8%), influențate inclusiv de majorarea nivelului accizelor conform Legii nr. 141/2025.
Veniturile nefiscale au însumat 50,43 mld lei, în creștere cu 8,6%, evoluție susținutã de vãrsãmintele din veniturile nete ale Bãncii Naționale a României și de veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã.
Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãților efectuate și donații au totalizat 54,34 mld lei, înregistrând o creștere semnificativã de 47,5% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat
Cheltuielile de personal au însumat 154,13 mld lei, în creștere cu 4,1% fațã de aceeași perioadã a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea reprezintã 8,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similarã a anului 2024, pe fondul reducerii unor sporuri și al mãsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. Începând cu luna iulie 2025, cheltuielile de personal au înregistrat o tendințã descrescãtoare, astfel cã în luna noiembrie sunt cu 533,6 mil. lei mai mici fațã de luna noiembrie 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 87,94 mld lei, în creștere cu 4,7%, evoluție determinatã în principal de majorãrile de la nivelul bugetelor locale și de creșterea cheltuielilor din cadrul Fondului național unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru decontarea medicamentelor și a programelor naționale de sãnãtate.
Cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 mld lei, cu 13,48 mld lei mai mari fațã de aceeași perioadã a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socialã au totalizat 229,37 mld lei, în creștere cu 11,7%, evoluție influențatã în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023, precum și de plãțile efectuate pentru compensarea facturilor la energie electricã și gaze naturale, în sumã de 2,88 mld lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,86 mld lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de cãlãtori, sprijinirea producãtorilor agricoli și schema de compensare a consumului de energie electricã și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii, au fost de 67,05 mld lei, în creștere cu 37,43% fațã de aceeași perioadã a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 108,39 mld lei, cu 16,41% mai mari fațã de aceeași perioadã a anului precedent, când au fost în valoare de 93,11 mld lei.
