În timp ce Guvernul se "rupe" electoral, România își consolidează poziția de cel mai generos stat din UE la salariile bugetarilor. Dă cea mai mare parte din veniturile de la populație și firme pe salariile angajaților la stat

România a rămas și anul trecut țara UE care dă angajaților statului cel mai mult din veniturile strânse la buget prin taxe și impozite aplicate populației. După creșterea agresivă a salariilor bugetarilor în ultimii ani, România a urcat în 2017 pe primul loc în UE, iar în 2018 s-a distanțat puternic de locul al doilea, potrivit calculelor Profit.ro. Per total UE ponderea salariilor în veniturile bugetare a scăzut ușor chiar, în contextul în care cele mai multe stat au o politică mult mai echilibrată în această privință.

Grav în cazul României este că statul nu are suficienți bani pentru a-și acoperi cheltuielile, iar pentru astfel de "generozități" ale politicienilor, Guvernul - aflat acum la momentul "ruperii" partenerilor - împrumută bani, bani pe care îi vor achita cu dobândă tot românii plătitori de taxe. Doar în ultimii doi ani, datoria statului a crescut cu 44,5 miliarde de lei (9,4 miliarde de euro), potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Anul trecut, statul român a dat 34,4% din veniturile sale angajaților ca salarii, pe locul al doilea fiind Cipru cu 29,7%. Cel mai bine din UE stă Germania, care dă angajaților statului doar 16,6% din cât strange.

De ce este important: Statul ar trebui să funcționeze în folosul celor de la care strînge taxe și impozite, al populației și al mediului de afaceri, însă autoritățile au făcut asta tot mai puțin în ultimii ani. Cu cât statul dă pe salarii o parte mai mare din ce colectează, cu atât mai puțini bani rămân pentru investiții, cum sunt cele în infrastructură, în construcția de școli și spitale. Cu alte cuvinte, populația plătește taxe la stat tot mai mult pentru salariile bugetarilor și tot mai puțin pentru serviciile pe care statul ar trebui să le asigure.

Mai este important: Cheltuielile cu salariile sunt din categoeia celor ciclice, o majorare anul acesta se va aplica și în anii următori. Guvernul a majorat în mai multe rânduri salariile din sectorul bugetar, iar salariații statului au ajuns tot mai bine plătiți în raport cu cei din sectorul privat, de unde Guvernul strânge taxe.

CITEȘTE ȘI Finanțele pregătesc amnistia datoriilor la sănătate calculate de ANAF drept contribuții CASS persoanelor care au obținut venituri mici în anii trecuți

Dezechilibrul României este cauzat de politica Guvernului de a majora nejustificat salariile bugetarilor, dar este agravat pe altă parte și de faptul că, față de alte țări, statul român nu reușește să strângă eficient taxele și impozitele. Cu alte cuvinte, Guvernul României strânge puțini bani la buget, inclusiv din cauza ineficienței, dar alocă pentru angajați cel mai mare procentaj din ce colectează.

România a devenit lider în acest clasament în 2017, când cheltuielile cu salariile din sectorul public au urcat puternic, cu 3,8 puncte procentuale, de la 28,1% la 31,9% din veniturile statului. În 2018 avansul a fost ceva mai lent, de 2,5 puncte procentuale, la 34,4%.

Consecințele creșterilor salariale rupte de productivitate se transmit deja în inflație, deficit extern și deficit bugetar, avertizează de mai mulți ani analiștii.

Majorările de salarii în scop electoral nu sunt o invenție românească, dar autoritățile noastre se remarcă în fața politicienilor din țările vecine prin eternizarea populismului și prin menținerea unor așteptări de creșteri perpetue. “Toate țările din regiune care au avut creșteri salariale în 2018 au avut și alegeri. Dar după alegeri se calmează. Noi, în România, rămânem campioni cu creșterile salariale anunțate, iar problema nu este doar cât de mari sunt aceste creșteri, ci și cât timp se mențin”, spune Dan Bucșa, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit.

CITEȘTE ȘI Legea societăților, schimbată. ANAF - șah la SRL: va bloca transferul de părți sociale în cazul anumitor firme

Potrivit celor mai recente date disponibile privind execuția bugetară, cheltuielile cu salariile reprezintă unul dintre principalele motive pentru care statului nu-i ajung banii și trebuie să se împrumute. Guvernul a înregistrat în primele două luni un deficit al bugetului general consolidat de 5,2 miliarde de lei, respectiv 0,51% din PIB, față de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018. Deficitul ridicat din ianuarie-februarie anul trecut a fost, însă, determinat de plăți în contul unor achiziții de armament. Cheltuielile pentru investiții ale Guvernului au fost în ianuarie-februarie 2018 de 3,7 miliarde de lei, sumă în care intră și plățile pentru achiziții militare, în timp ce în primele două luni ale acestui an s-au situat la 1,6 miliarde de lei, o scădere de peste 50%. Costurile cu salariile rămân ridicate, cu un plus de 25% față de primele două luni ale anului trecut, dar un factor pozitiv este că veniturile înregistrează o creștere de 10,4%, mai accelerată față de avansul de 8,6% al cheltuielilor.

Date Eurostat/ miliarde de euro/ calculele aparțin Profit.ro