A. Început de an, încă o modificare fiscală - semne bune anul are?
În ton cu tendințele ultimilor ani, și luna decembrie a anului 2018 pare să fi fost cea mai prolifică lună din anul trecut pentru modificările legislative din materie fiscală. De data aceasta, deși nimic nu prevestea asta, se pare, că unul dintre actele normative adoptate ar putea aduce și o serie de modificări pozitive pentru contribuabili. Surpriza este cu atât mai mare dacă ținem cont de ”înghețarea” cvasitotală în ultimele luni a oricăror întâlniri și schimburi de idei ale responsabililor Ministerului Finanțelor Publice cu mediul de afaceri, în cadrul demersurilor aferente cerințelor legislative de transparență decizională, ceea ce făcea să pară abandonate o serie de propuneri legislative valoroase promovate în numele mediului de afaceri ultimii 2 ani pentru îmbunătățirea administrării fiscale, prin raportare la deficiențele observate în practică, în vederea echilibrării poziției contribuabililor în cadrul raportului juridic fiscal.
Articol transmis Profit.ro de către Dan Dascălu - partener, D&B David și Baias, Mihail Boian - avocat senior coordonator, D&B David și Baias, Andreea Racu - avocat colaborator, D&B David și Baias
Astfel, unele dintre aceste propuneri legislative au fost, din fericire, introduse in proiectul de lege privind aprobarea OUG 25/2018, fiind publicate în data de 17 ianuarie 2019 în Monitorul Oficial nr. 44, prin Legea nr. 30 din 10 ianuarie 2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare (“Legea nr. 30/2019”).
B. Restrângerea sferei noțiunii de obligații fiscale restante prin conferirea posibilității de folosire a scrisorii de garanție bancară pentru obligațiile fiscale stabilite prin acte de impunere și contestate și, respectiv, prin luarea în considerare a sumelor pe care le datorează autoritățile contractante contribuabilului
Cea mai importantă modificare legislativă pe care credem că o aduce Legea nr. 30/2019 vizează lărgirea sferei obligațiilor fiscale care nu sunt considerate restante și nu apar în certificatul de atestare fiscală ca fiind datorate de contribuabil, aceasta fiind o modificare legislativă solicitată din partea mediului de afaceri în discuțiile aferente transparenței legislative cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice.
Dan Dascălu - partener, D&B David și Baias
Una dintre ipotezele de lucru relevante vizează situația obligațiilor fiscale impuse prin acte de impunere contestate de către contribuabili și pentru a căror suspendare a executării a fost depusă o scrisoare de garanție bancară/poliță de asigurare, aceste obligații fiscale nemaifiind considerate restante în contextul noilor modificări. În practică, această situație crea serioase probleme contribuabililor care suspendau executarea și aduceau garanții, dar care nu puteau participa la proceduri de achiziție publică, întrucât acestea presupun prezentarea unui certificat de atestare fiscal fără datorii, ca să nu mai vorbim despre situația celor care derulează activități supuse regimului de antrepozitare fiscală.
Or, în lumina acestor noi modificări, prin excluderea obligațiilor fiscale garantate mai sus menționate din categoria obligațiilor fiscale restante, noul act normativ vine în ajutorul contribuabililor care se află în astfel de situații și care vor putea obține certificate de atestare fiscală fără datorii.
Cea de-a doua ipoteză vizează situația contribuabililor care înregistrează obligații fiscale stabilite prin acte de impunere, dar care în același timp au sume certe, lichide și exigibile de încasat de la autoritatea contractantă, în baza unor contracte de achiziție publică preexistente, care să fie mai mari decât cele pe care le datorează bugetului de stat. Și această reglementare este bine-venită și răspunde unei nevoi de echitate, fiind de notorietate dificultatea cu care sunt încasate sumele datorate de la o autoritate contractantă în cadrul derulării contractelor de achiziție publică.
C. Clarificarea legislativă a altor consecințe juridice pe care le are depunerea unei scrisori de garanție bancară
O serie de alte modificări importante aduse de Legea nr. 30/2019 vizează regimul juridic al suspendării executării silite prin depunerea unei notificări/garanții, de asemenea fiind abordată în discuțiile mai sus-menționate cu responsabilii Ministerului Finanțelor. Practic, este vorba despre situația măsurilor de executare deja instituite de organele fiscale în sarcina contribuabilului (e.g. popriri asupra conturilor contribuabilului, sechestre aplicate etc) care depune o scrisoare de garanție bancară/poliță de asigurare pentru suspendarea executării silite, situație în care actele de executare silită urmează a fi desființate, iar măsurile de executare silită urmează a fi ridicate de organele fiscale în termen de 2 zile de la data intervenirii suspendării (potrivit legislației anterior acestea rămâneau în ființă ulterior depunerii garanției, îngreunând în mod nefondat situația contribuabilului).
Mihail Boian - avocat senior coordonator, D&B David și Baias
Pe de altă parte, o nouă modificare, de asemenea solicitată și bine-venită pentru contribuabili, vizează introducerea unei reglementări exprese potrivit căreia, ulterior depunerii notificării cu privire la intenția de a depune o scrisoare de garanție bancară (care are rolul de a suspenda de drept executarea silită a obligațiilor fiscale stabilite prin acte de impunere), organele fiscale nu mai pot emite noi decizii de impunere prin care să stabilească obligațiile fiscale accesorii aferente debitelor principale impuse. Aceasta întrucât în practică erau întâlnite adesea cazuri în care organele fiscale continuau să emită astfel de acte de impunere, deși exista o prevedere specială potrivit căreia astfel de decizii de impunere nu puteau fi emise pe perioada suspendării executării silite prin depunerea unui scrisori de garanție bancară/poliță de asigurare.
D. Un mare pas înainte în transparentizarea încadrării contribuabilului într-un anumit risc fiscal, pe baza unor criterii legal definite, ce urmează a fi detaliate într-o reglementare secundară ce va trebui publicată în Monitorul Oficial
O altă modificare importantă pe care Legea nr. 30/2019 o aduce vizează includerea contribuabililor într-o anumită clasă/subclasă de risc fiscal, potrivit unor criterii care vor fi stabilite printr-un viitor Ordin al președintelui ANAF, ea fiind introdusă în urma solicitărilor adresate în numele mediului de afaceri în aceeași procedură a transparenței decizionale. Aceasta în condițiile în care – reamintim - unii dintre contribuabili au primit în 2018 notificări referitoare la riscul fiscal, a căror semnificație legală nu au reușit să o înțeleagă prea bine, dată fiind opacitatea legii și practica netransparentă aferentă acesteia.
Actul normativ stabilește totodată și principalele criterii avute în vedere pentru efectuarea acestei analize, și anume înregistrarea fiscală, depunerea declarațiilor și sumele declarate dar și respectarea termenelor de plata a acestora.
La o primă vedere, aceste noi dispoziții legale ar putea avea implicații în principal în privința planului de desfășurare a inspecțiilor fiscale, fiind cunoscut faptul că rezultatul analizei de risc influențează decisiv inițierea acțiunilor de control. Totodată, implicațiile analizei de risc ar putea afecta și competența materială de administrare, întrucât, în urma acestor analize, un contribuabil poate trece de la categoria contribuabililor mari la mijlocii / mici sau invers.
E. Reglementarea incipientă a medierii, un prim pas spre o nouă abordare a relațiilor administrație –contribuabili?
Probabil că cea mai inovativă modificare din Legea nr. 30/2019 vizează introducerea unei proceduri de mediere, derulată doar pe parcursul executării silite între contribuabilul împotriva căruia au fost luate măsuri de executare silită și organul de executare având ca scop, pe de o parte, clarificarea întinderii obligației fiscale supuse executării silite și, pe de altă parte, identificarea unor soluții optime pentru stingerea obligațiilor fiscale supuse executării, inclusiv acordarea de înlesniri, în funcție de situația economică a contribuabilului.
Fără a prezenta detalii tehnice asupra acestei noi proceduri, precizăm că executarea silită ar trebui să fie suspendată, prin efectul legii, între data depunerii notificării cu privire la aplicarea acestei proceduri și data expirării termenului de 15 zile de la finalizarea medierii, dacă nu sunt formulate cereri pentru acordarea de înlesniri – caz în care, aceasta s-ar suspenda până la data soluționării cererilor respective.
F. Noua reglementare, un mare pas înainte, dovadă a beneficiilor pe care respectarea în fond și în formă a transparenței decizionale le poate aduce în echilbrul relației fiscale. Urmează, însă, oare și tradiționalul doi sau mai mulți pași înapoi?
În concluzie, avem un act normativ care aduce, iată, o serie de modificări legislative nu doar importante, ci și care sunt menite să echilibreze poziția subiectelor raportului juridic fiscal, conferind o absolut necesară protecție contribuabilului în procedura de administrare fiscală. Mai mult, demersul legislativ este cu atât mai mult de salutat cu cât unele dintre aceste modificări își au sursa în propunerile legislative făcute mediul de afaceri în procedura transparenței decizionale, iar o asemenea abordare este una nu doar mai mult decât firească, ci absolut necesară într-un stat de drept, în care consultare reală și de substanță cu cei administrați trebuie să fie un element fundamental și constant în procesul legislativ, doar pe această cale putându-se asigura practic sentimentul unei administrări juste într-o societate democratică.
