Ministerul Finanțelor urmează să trimită Comisiei Europene în aprilie detalii privind noua reformă fiscală inclusă în PNRR, anunțată în premieră de Profit.ro.
Ministrul Finanțelor asigură că România nu are nevoie de nicio taxă nouă sau impozit nou în acest an și arată că dialogul cu Comisia Europeană este unul continuu și nu vizează prezentarea unui document, în luna aprilie, care să conțină creșteri sau modificări de taxe și impozite.
România a primit acordul să coboare deficitul bugetar sub 3% din PIB pe parcursul a 7 ani în loc de 4, dar pentru acest lucru și-a asumat o serie de angajamente în ce privește investițiile și reformele.
Printre reformele pe care România trebuie să le implementeze în acest an pentru a-și păstra extinderea perioadei de ajustare, se află și reforma fiscală, care ar trebui să aibă un impact la buget de 1,3% din PIB în 2025, adică 25 miliarde lei, iar măsurile să fie implementate și să intre în vigoare cel târziu la 1 aprilie 2025.
În paralel, sunt deja avute în vedere modificări și pentru impozitele pe proprietăți, legiferate cu aplicabilitate de anul viitor.
Este vorba de impozitarea în funcție de zona în care se află locuința; în funcție de valoarea reală a proprietății sau în funcție de o grilă notarială actualizată - VEZI AICI
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a dat deja exemplul unui penthouse de 500.000 de euro din Sectorul 1, care nu poate fi taxat la fel ca un apartament situat la periferia Capitalei.
O altă măsură importantă este reducerea plăților în numerar. De exemplu, amenzile vor putea fi plătite direct polițistului printr-un cod QR, cum a anunțat în premieră Profit.ro.
De asemenea, TIR-urile ar putea plăti rovinieta în funcție de kilometrii parcurși, similar cu sistemele din alte state europene, anunțată la Profit.ro TV de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu.
Guvernul trebuie să decidă dacă va elimina complet facilitățile fiscale, așa cum cer Banca Mondială și Comisia Europeană. După ce s-au eliminat scutirile de impozit pentru IT, construcții și agricultură, singura facilitate rămasă este deducerea de 300 de lei din salariul minim, care ar putea fi și ea eliminată, arată Hotnews.
Noua reformă fiscală ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Până atunci, România trebuie să finalizeze detaliile și să trimită planul la Comisia Europeană pentru a putea accesa fondurile din PNRR, conform Antena 3.
Ministerul Finanțelor construiește bugetul cu ținte de deficit în termeni cash (standard național) și ESA (standard UE) de 7% din PIB, în linie cu angajamentele din planul fiscal pe șapte ani încheiat cu Comisia Europeană (CE), anunța în ianuarie, într-un interviu pentru Profit.ro, noul ministru de resort, Barna Tanczos., anunțând atunci și pregătirea reformei fiscale.
Întrebat de Profit.ro din ce sursă vor fi însă asigurate cele circa 26 miliarde lei prevăzute în planul fiscal să provină suplimentar din măsuri fiscale în 2025, ministrul a explicat că venituri de circa 6-7 miliarde de lei sunt asigurate de măsurile din ordonanța trenuleț, adoptată pe finalul anului trecut, în timp ce restul de aproximativ 20 de miliarde de lei nu va fi acoperit prin măsuri fiscale, ci prin stabilirea unei ținte mai ambițioase de îmbunătățire a colectării la ANAF și din reduceri suplimentare de cheltuieli.
Cu ordonanța trenuleț deja adoptată, cu o țintă pentru venituri mai mari la ANAF și cu noi reduceri de cheltuieli, va fi evitată nevoia de a obține venituri suplimentare din măsuri fiscale, spune ministrul.
În ce privește impozitarea progresivă a marilor averi, menționată în programul de guvernare, acesta este în prezent doar o idee într-o fază incipientă, o intenție, unde va fi necesară o decizie politică și stabilirea unor direcții, inclusiv de definit ce se va considera a fi "avere mare".
Ministerul Finanțelor va începe pregătirile pentru o reformă fiscală după terminarea bugetului, iar intenția este ca eventuale măsuri decise să nu fie aplicate din acest an, pentru a asigura predictbilitate mediului de afaceri, spunea pentru Profit.ro ministrul de resort.
Reforma fiscală va viza o reașezare a sistemului de impozitare, cu o consolidare a încasărilor pe termen mediu și lung. Reforma va include și măsuri din programul de guvernare, cum este reducerea impozitării muncii.
Planul fiscal cu CE prevede măsuri fiscale de 26 miliarde lei în 2025 - 6-7 miliarde lei vin de pe urma ordonanței trenuleț, iar 20 de miliarde lei din colectare mai eficientă la ANAF și reduceri de cheltuieli
Ordonanța trenuleț - venituri de 6 miliarde lei fără taxa pe stâlp
Finanțele calculează un aport de 6 miliarde lei din modificările de impoziteși taxe din ordonanța de ajustări multisectoriale:
- 3,94 miliarde din eliminarea faciităților acordate salariaților din anumite domenii (IT, construcții, agricultură, industria alimentară)
- 0,6 miliarde lei din coborârea plafonului la microîntreprinderi
- 1,4 miliarde lei din creșterea impozitului la dividende de la 8% la 10%
Taxa pe stâlp, împreună cu care veniturile totale din ordonanța trenuleț au fost estimate inițial la circa 7 miliarde de lei, a fost adoptată la un nivel de 1% față de 1,5% în proiect, iar criteriile de aplicare vor fi definitivate abia după discuții cu mediul de afaceri. Astfel, veniturile din această taxă nu mai pot fi estimate la acest moment.
La TVA sau impozite, se anticipează venituri mai mari, dar acestea vor veni doar din evoluția economiei și nu din modificări de taxe.
"Se anticipează în continuare creșterea veniturilor din unele taxe, cum ar fi TVA sau impozite, ca urmare a evoluției economice. Nu o să avem acele stimulente pe creșterea impozitelor, cum au fost măsurile din 2024, majorările salariale au dus la un spor de 25% pe încasările pe impozit pe venit față de 2023, la TVA un 15% în plus... Trebuie analizat foarte în detaliu ce a venit din eficiență crescută, pe e-TVA, e-Factură, e-Transport, de la ANAF și ce a venit din creșterea consumului", a spus ministrul.
De unde restul de 20 de miliarde? De la ANAF și din noi reduceri de cheltuieli
Tanczos a afirmat că vizează ca în 2025 veniturile ANAF să crească nu doar ca urmare a evoluției economiei, ci și din creșterea eficienței ANAF în strângerea taxelor, adică din combaterea evaziunii.
Pentru colectarea mai eficientă, care ar trebui să sprijine în 2025 un buget fără măsuri fiscale suplimentare, un rol major îl va avea digitalizarea și sistemele deja implementate, cum sunt e-Factură, e-TVA, e-Transport.
"ANAF a adus în 2024, față de 2023, 70 de miliarde în plus la buget. Dacă mergem în același trend, încasările suplimentare de la ANAF pot acoperi o parte semnificativă din această sumă de 20 de miliarde lei despre care vorbiți. Aceste sisteme informatice care sunt deja consolidate și implementate, vor duce la o conformare voluntară mai ridicată și o eficiență mult mai mare în control. Este primul element care poate să suplinească măsurile de creștere a impozitelor și taxelor în 2025. Mizăm pe o colectare mai bună, cu siguranță nu pe minuni, dar pe o colectare mai bună cu 10-15% poate să aducă un plus de 10-20 de miliarde lei fără problemă", a declarat ministrul.
Ministerul Finanțelor mai are în vedere, în paralel, reducerea cheltuielilor suplimentar față de cele decise deja prin ordonanța trenuleț.
Tanczos: Ne apucăm de reforma fiscală anul acesta, dar nu vizează bugetul și vreau ca eventualele măsuri să nu se aplice din acest an
În 2025 trebuie să ne apucăm de reforma fiscală, cu siguranță. După ce terminăm bugetul, o să începem discuțiile cu mediul de afaceri, cu patronatele și sindicatele, pentru a pregăti acea reformă fiscală, care este și jalon în PNRR, este și în planul fiscal cu CE, în acordul că în 2025 o să înceapă o reformă fiscală.
"Nu mi-aș dori să se aplice din 2025, tocmai pentru a avea predictibilitate, pentru a pregăti minuțos următorii șase ani. Acest plan de reformă fiscală ar trebui să vizeze o reașezare și o regândire a sistemului de impozitare și, așa cum am stabilit și în programul de guvernare, o reducere a impozitării muncii și o consolidare a încasărilor pe termen mediu și lung.
Dar, aceste discuții, încă o dată, nu privesc bugetul care se aprobă la sfârșitul lunii ianuarie. Trebuie discutate cu specialiști din minister și din alte instituții ale statului, cu mediul de afaceri și cu sindicatele. Lucrurile trebuie abordate mai corect față de mediul de afaceri, de plătitorii de impozite, astfel încât să evităm astfel de situații în viitor", a declarat ministrul.
Impozitarea progresivă a marilor averi este acum doar o idee - politicienii nu au decis încă nici ce este considerată avere mare
Nu există încă discuție detaliată pe tema asta. Există o intenție de impozitare a marilor averi. Trebuie pregătită, trebuie analizată, trebuie luată decizia politică și după aceea trebuie aplicată. Sper ca deciziile din ordonanța cu ajustări multisectoriale (trenuleț) să fie ultima dată când de azi pe mâine se iau astfel de decizii", a explicat acesta.
