Majorarea accizelor la benzină și motorină cu 32 de bani/litru, în două etape, pe 15 septembrie și 1 octombrie, decisă ieri de Guvern, poate scumpi carburanții cu 0,38 de lei/litru, reprezentând creșterea de acciză la care se adaugă taxa pe valoare adăugată. România va deveni din octombrie statul est-european cu cea mai agresivă impozitare a carburanților.
Scumpirea carburanților depinde de decizia companiilor din domeniu de a transfera sau nu consumatorilor costul suplimentar impus de Guvern prin majorarea accizelor.
Astfel, dacă în prezent, un litru de benzină Euro ’95 poate fi cumpărat la stația OMV Petrom din Șoseaua Mihai Bravu cu 4,68 lei, iar unul de motorină standard, cu 4,63 lei, de la 15 septembrie, în cazul în care companiile nu cedează presiunilor Guvernului și transferă integral costul cu majorarea accizelor în prețul la pompă, cele două tipuri de carburanți vor costa 4,87 lei (benzina), respectiv 4,82 lei (motorina).
De la 1 octombrie, în urma intrării în vigoare a celei de-a doua etape de majorare a accizelor, un litru de benzină ar putea fi achiziționat cu 5,06 lei, iar unul de motorină cu 5,01 lei.
Astfel, noul nivel al accizelor va fi de 1.976 lei pe mia de litri la benzină și de 1.838 lei pe mia de litri la motorină. În varianta inițială propusă de ministerul de Finanțe, accizele la benzină ar fi trebuit să crească de la 1.656,36 lei pe mia de litri la 2.035,40 lei pe mia de litri, iar la motorină de la 1.518,04 lei pe mia de litri la 1.897,08 lei pe mia de litri, ceea ce ar fi antrenat o scumpire a carburanților de 0,45 lei/litru începând cu 1 septembrie.
Până în prezent, companiile s-au arătat prudente în declarații. CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, nu a precizat dacă presiunea fiscală impusă de majorarea accizelor va fi sau nu transferată în preț consumatorilor, spunând că orice comentariu făcut pe această temă ar încălca principiile concurențiale.
Potrivit teoriei economice, orice majorare sau micșorare de taxe este absorbită atât de companii, cât și de consumatori, în funcție de elasticitatea cererii bunului a cărui impozitare a fost majorată. Cum nu există produse substituibile benzinei și motorinei, elasticitatea carburanților este redusă (fiind posibilă o micșorare a sa doar prin reducerea nr de km parcurși de șoferi), ceea ce permite companiilor transferul unei părți considerabile a poverii fiscale către consumatori. De altfel, politica firmelor din domeniu este de obicei aceea de a transfera integral modificările (atât scăderile, cât și creșterile) de taxe indirecte (în special accize și TVA) în preț.
Noile date relevă că România va deveni de la 1 octombrie 2017 statul est-european cu cea mai agresivă impozitare a carburanților. În prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este statul european cu cel mai redus nivel al taxării indirecte (accize și alte taxe indirecte) în prețul benzinei (0,363 euro/litru). În cazul motorinei, în prezent, România se situează pe poziția a treia (cu 0,333 euro/litru), un nivel mai redus al accizelor și altor impozite indirecte în prețul motorinei având doar Lituania și Bulgaria (0,33 euro/litru).
După 1 octombrie 2017, România ar fi depășită de toate statele membre din regiune în ceea ce privește impozitarea prietenoasă a carburanților. În cazul benzinei, România va coborâ nu mai puțin de 6 poziții, de pe prima poziție până pe poziția a 7-a, de la 0,363 euro/litru, șoferii români urmând a achita accize în valoare de 0,443 euro/litru de benzină (la cursul de 4,4564 luat în calcul de Comisia Europeană la redactarea studiului). România va avea o politică de impozitare a benzinei mai agresivă decât cea a tuturor vecinilor săi din regiune (Bulgaria, Polonia, Ungaria, Estonia, Lituania sau Letonia).
În cazul motorinei, România va fi depășită de nu mai puțin de 7 state europene în ceea ce privește impozitarea prietenoasă a carburanților, coborând de pe poziția a treia pe cea de-a 10-a. Dacă în prezent șoferi români achită o acciză de 0,333 euro/litru, de la 1 octombrie ei ar urma să achite 0,413 euro/litru de motorină.
În cazul motorinei, România nu ar fi devansată doar de statele din regiune (Polonia, Letonia, Ungaria, Estonia), ci și de alte state europene, precum Spania, Luxemburg sau Austria.
