Majoritatea statelor membre ale UE au înregistrat progrese semnificative în colectarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) între 2018 și 2022, însă România este în continuare țara cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, 30,59%, față de o medie de 6,03% la nivelul blocului comunitar, arată un nou raport publicat miercuri de Comisia Europeană.
Deficitul anual de încasare a TVA din raportul UE, care măsoară diferența dintre veniturile din TVA preconizate teoretic și suma colectată efectiv, arată că statele membre au pierdut aproximativ 89 de miliarde euro sub formă de TVA în 2022, comparativ cu 121 de miliarde euro în 2018. Această cifră reprezintă veniturile pierdute în principal din cauza fraudei în materie de TVA, a evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale, a falimentelor nefrauduloase, a erorilor de calcul și a altor factori, scrie Agerpres.
Conform acestui document, în 2022, cele mai mici deficite de încasare a TVA la nivel național au fost înregistrate în Cipru (0,7%), Portugalia (1,3%) și Irlanda (1,7%). La polul opus, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 30,6% din veniturile din TVA, urmată de Malta (25,9%), Slovacia și Lituania (ambele cu 14,6%).
Comisia Europeană subliniază totuși, că în 2022 comparativ cu 2021, țările membre cu cele mai bune progrese în ceea ce privește reducerea deficitului de încasare a TVA din UE au fost Cipru, reducere de 6,8 puncte procentuale, Letonia, scădere de 5,2 puncte procentuale, și România, scădere de 4,2 puncte procentuale, de la aproape 35% în 2021 până la 30,6% în 2022.
În termeni nominali, deficitul total de conformitate în materie de TVA în UE s-a ridicat la 89,3 miliarde euro în 2022, reprezentând 7% din veniturile din TVA preconizate teoretic. Comparativ cu 2021, decalajul a crescut cu 13,3 miliarde euro.
Nominal, cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE a fost înregistrat în: Italia (16,3 miliarde euro), Germania (12,9 miliarde euro), Franța (12,8 miliarde euro) și România (8,47 miliarde euro).
"În 2022, deficitul de încasare a TVA s-a ridicat la aproape 90 de miliarde euro pentru cele 27 de state membre. Aceasta este o sumă uriașă de bani, care ar fi putut fi utilizată pentru finanțarea bunurilor și serviciilor publice esențiale, cum ar fi școlile, spitalele și infrastructura. Aceasta este o oportunitate ratată cu un preț semnificativ", a declarat comisarul pentru climă, zero emisii nete și creștere curată, Wopke Hoekstra.
Potrivit executivului comunitar, progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea deficitului de conformitate în materie de TVA sunt binevenite, deoarece pierderile de venituri din TVA pot avea un impact negativ asupra capacității guvernelor de a finanța bunuri și servicii publice esențiale, cum ar fi școlile, spitalele și infrastructura.
Cel mai recent raport subliniază că măsurile de politică specifice au făcut o diferență semnificativă, în special cele legate de digitalizarea sistemelor fiscale, de raportarea în timp real a tranzacțiilor și de facturarea electronică. În plus, raportul subliniază că reformele în curs sunt esențiale pentru reducerea în continuare a deficitului de încasare a TVA, pentru asigurarea unei colectări mai eficiente și pentru prevenirea fraudei.
În noiembrie 2024, Consiliul a aprobat propunerea privind TVA în era digitală, un pas decisiv către un sistem transfrontalier de raportare digitală bazat pe facturarea electronică. Scopul său este de a se asigura că autoritățile fiscale ale statelor membre sunt informate în timp real cu privire la tranzacții, permițându-le să detecteze fraudele în materie de TVA și să reacționeze rapid la acestea.
Împreună cu această ediție, Comisia Europeană oferă, de asemenea, o analiză specifică a fraudei intracomunitare cu firme fantomă (Missing Trader Intra-Community - MTIC), o formă proeminentă de nerespectare a normelor în materie de TVA care exploatează comerțul cu bunuri și servicii fără TVA între statele membre ale UE. În termeni nominali, în funcție de gama de produse vizate de analiză, statele membre ale UE au pierdut între 13 și 33 de miliarde euro pe an între 2010 și 2023.
