Proiectul de lege care introduce pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele care cauzează statului prejudicii prin nereținerea sau neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata în cel mult 30 de zile de la termenul scadent a unor impozite și contribuții, anunțat duminică, în premieră, de Profit.ro, generează reacții din partea specialiștilor. Măsura trebuie să vizeze companiile statului la fel ca pe cele private și necesită o serie de îmbunătățiri, precum protecția firmelor cu probleme de moment, transmite consultantul fiscal Cornel Grama. Răspunsul vine de la ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care spune pentru Profit.ro că reintroducerea pedepsei cu închisoarea nu îi vizează pe cei cu firme corecte, adăugând și alte precizări, inclusiv posibilitatea îmbunătățirii proiectului lansat.
Proiectul trebuie să vizeze companiile statului la fel ca pe cele private, a declarat pentru Profit.ro consultantul fiscal Cornel Grama, adăugând că, de principiu, nu este împotriva unei măsuri de combatere a evaziunii. Însă, afirmă consultantul, sunt necesare unele îmbunătățiri, cum ar fi un mecanism de protecție pentru firmele care nu pot vira impozitul și contribuțiile pentru că, de exemplu, încasează la rândul lor facturi cu întârziere de la stat sau alte firme.
Răspunsul vine chiar din partea ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a inițiat proiectul în calitate de senator și care transmite, prin intermediul Profit.ro, că acesta nu vizează firmele cu un comportament fiscal corect, dar care pot avea unele întârzieri de moment la plată. "Mediul de afaceri corect nu va avea nicio problemă cu această schimbare legislativă", spune Teodorovici.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cum a relatat Profit.ro, proiectul reia ideea de închisoare de până la 6 ani dintr-un proiect anterior al Finanțelor, inițiat în decembrie 2017, dar la care ulterior s-a renunțat, nefiind susținut atunci de Teodorovici. Față de proiectul din 2017, Teodorovici propune acum pedepse mai blânde pentru cei care achită prejudiciile. De asemenea, pedeapsa cu închisoarea nu se va aplica în cazul persoanelor care au cauzat prejudicii mai mici de 100.000 de euro și le achită.
Detalii despre proiect puteți citi aici
"Aș fi de acord dacă s-ar aplica la toată lumea, fără discriminări, inclusiv instituțiilor publice și firmelor de stat. Reintroducerea sancțiunii cu închisoarea îi poate afecta și pe cei cu firme corecte, dar care în unele cazuri nu își pot încasa banii de la clienții rău-platnici, sau cu firme aflate în procedura insolvenței. Aici este o problemă, pentru că firmele în general bun-platnice la buget s-ar trezi sub incidența acestei legi, iar administratorii ar fi puși să plătească ceva ce nu au încasat, iar atunci mai mult ca sigur vor fi amenințați pe nedrept cu închisoarea. Ce sa faca omul? Să-și vândă casa ca să nu intre la pârnaie? Nu este în regulă. Ar trebui analizate foarte bine aceste cazuri. Și, într-adevăr, cine merită, să suporte consecințele. Însă nu trebuie băgați toți în aceeași oală!", a comentat Cornel Grama.
Contactat de Profit.ro referitor la acest aspect, Teodorovici a precizat că proiectul nu vizează firmele care au în general un comportament fiscal corect, dar cu eventuale dificultăți de moment, și că acesta poate fi îmbunătățit pentru a evita inclusiv astfel de situații.
De altfel, în proiect sunt incluse o serie de facilități, astfel că în cazul prejudiciilor mai mici de 100.000 de euro, persoana care le-a cauzat poate evita închisoarea dacă plătește la buget suma respectivă.
"O astfel de prevedere a existat în legislație și până în 2015, când Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională din cauza unor definiri neclare. Este important să reintroducem aceste sancțiuni pentru ca banii pe care angajatorii ii rețin din salariile angajaților pentru a fi virați la stat să fie transferați către bugetele de sănătate și pensii, așa cum prevede legea. Acești bani sunt ai salariaților, iar angajatorii au obligația de a reține și de a vira la stat. Nu trebuie sa permitem situații în care angajatorii rețin banii și nu ii virează la buget. Proiectul include facilități pentru sumele mai mici de 100.000 de euro, unde, dacă este achitat prejudiciul, nu se aplică pedeapsa cu închisoarea. Inclusiv aici putem lucra, pentru a ne asigura că o firmă corectă, cu o dificultate de moment, dar care plătește ulterior într-un termen rezonabil, nu va avea probleme. Nu aceste companii sunt ținta acestui proiect. Mediul de afaceri corect nu va avea nicio problemă cu această schimbare legislativă", a spus pentru Profit.ro ministrul Eugen Teodorovici.
Consultantul fiscal Cornel Grama a avansat o serie de exemple despre cum poate fi îmbunătățit proiectul, astfel încât să asigure protecție firmelor bun-platnice, dar cu probleme temporare de lichiditate, iar raportul firme-stat să devină mai echitabil.
În opinia sa, poate fi utilizată inclusiv procedura ANAF de mediere, procedură în care ar putea fi păsuite firmele cu probleme de lichiditate din motive ce nu le pot fi imputate. O îmbunătățire în sensul echității ar fi și ca o firmă care are bani de încasat de la stat să nu fie afectată de reincriminarea ca evaziune a nevirării la timp a impozitului și contribuțiilor.
"O idee ar fi ca, eventual, prin procedura medierii să analizeze exact de ce acele firme nu au putut plăti contribuțiile și impozitele. Și încă ceva. Facturile pot fi neîncasate și pentru că statul nu le plătește sau dacă, de exemplu, un angajator are oameni în concediu medical, până statul plătește indemnizațiile de concediu medical prin CNAS trec 4-5 luni ... administratorul demult e în pușcărie conform acestei legi, nu? Ar putea să facă și un lucru de genul: ai de încasat de la stat X lei pe concedii sau facturi ... ești scutit de X lei la datorii! Și ar fi echitabil", a spus Cornel Grama.
Dacă tu, stat, vrei sa dai exemplu, începe cu tine!
Autoritățile nu trebuie să uite nici că mulți dintre datornicii cu restanțe mari la bugetele de pensii și sănătate sunt companii de stat. Iar acestea nu trebuie să primească tratament preferențial, a adăugat consultantul.
"Comportamentul trebuie să fie corect atât față de privat, cât și față de firmele de stat. În ambele cazuri putem vorbi de salariați la care nu li se plătesc contribuțiile sociale și impozitul. Nu poate fi pentru unii mumă și pentru alții ciumă. Dacă tu, stat, vrei să dai exemplu, începe cu tine!", explică Grama.
