Una dintre măsurile propuse vizează extinderea contribuției CASS asupra pensiilor. De asemenea, CE cere ca măsurile compensatorii care să aducă cele 4 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor să fie adoptate odată cu legea sau, „de preferat, înainte”.
Comisia Europeană susține că „există o discrepanță între fișierul de calcul al impactului financiar și textul proiectului de lege” în ceea ce privește salariile din domeniul sănătății. Discrepanța este estimata de Comisie la aproximativ 1 miliard de lei, potrivit Cotidianul.ro.
De asemenea, experții de la Bruxelles cer ca măsurile compensatorii menite să aducă la buget 4 miliarde de lei – diferența de la 8 miliarde de lei până la 12 miliarde de lei – să fie adoptate concomitent cu legea salarizării sau, de preferat, înainte de aceasta.
Comisia propune drept posibilă măsură „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”. CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei expiră la 31 decembrie 2027.
Experții de la Bruxelles mai cer Guvernului și un „calendar clar” pentru plata arieratelor datorate magistraților.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat duminică, despre ultima variantă a legii salarizării, că valoarea de referință a fost redusă la cererea Ministerului de Finanțe ca să creeze o zonă de tampon și să nu avem vreo surpriză care să ne ducă la downgrade de rating de țară.
El a dat asigurări că nu scade niciun venit, precizând că sunt basme și că de la început a existat o campanie împotriva acestui proiect, instrumentată clar politic, pe ideea că este haos, că PNRR-ul nu funcționează.
"Valoarea de referință a fost redusă la cererea Ministerului de Finanțe ca să creeze un buffer, adică o zonă de tampon, de protecție, astfel încât să ne asigurăm că, pentru valoarea pe care o va avea Standard & Poor's în luna februarie, atunci când vedem cât costă cu adevărat lucrurile în plată, să nu avem vreo surpriză care să ne ducă la downgrade de rating de țară. Și atunci, practic, începem cu valoarea de referință de 4.000, iar la rectificare trecem la 4.100, care era valoarea inițială", a declarat Dragoș Pîslaru.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, recomandarea tuturor a fost o abordare prudențială.
"Recomandarea este să încerci să te duci un pic sub 12 miliarde, pentru că s-ar putea ca în plată, când începi să plătești salariile, să ajungi la mai mult. Și atunci, evident, agențiile de rating și toată lumea, investitorii care se uită la România, ar aprecia să vadă că există această rezervă. Până la urmă, dacă te duci pe linie și ai și hotărârile judecătorești și toate celelalte, te poți trezi că treci peste", a explicat el.
Dragoș Pîslaru a dat asigurări că nu scade niciun venit.
"Sunt basme. Am făcut calculele pe toate părțile, nu scade niciun venit. Există un mecanism de protecție a veniturilor", a menționat el.
Valoarea de referință în funcție de care se calculează toate salariile bugetarilor a fost prevăzută la 4.000 de lei în cel mai recent proiect al legii salarizării în sectorul public, prezentat ieri de către Profit.ro. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, scenariul pe care este construit acest proiect ia însă în calcul ca referința să urce la 4.100 de lei, o creștere cu 2,5%, după rectificarea bugetară de la mijlocul anului 2027, cu aplicare pentru intervalul octombrie-decembrie dacă bugetul permite.
Chiar și cu acest sacrificiu, valoarea de referință la nivelul de 4.000 de lei fiind deja la a doua reducere, bugetul pentru salarii ar fi tensionat la maxim posibil cu o creștere a anvelopei salariale de 12 miliarde de lei.
De asemenea, potrivit informațiilor Profit.ro, diferența de 4 miliarde de lei între majorarea anvelopei salariale cu 8 miliarde de lei, avans considerat sustenabil, și cele 12,1 miliarde de lei, scenariul actualului proiect de lege și maximul permis în cadrul acordurilor cu Comisia Europeană, va fi acoperită prin 3-4 măsuri majore de reducere a unor cheltuieli recurente (care se repetă în fiecare an), astfel încât să nu fie afectat demersul dificil de reducere a deficitului.
Actualul proiect de lege prevede doar că valoarea de referință pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027 este de 4.000 lei. Pentru anul 2027, în funcție de concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară elaborat de Ministerul de Finanțe, Guvernul poate decide, prin hotărâre, modificarea valorii de referință.
Varianta precedentă a proiectului de lege (din luna iulie) prevedea valoarea de referință la 4.100 de lei, în scădere, de asemenea, de la 4.325 de lei cât a fost în proiectul inițial, disponibil în urmă cu câteva luni. Această reducere a valorii de referință are impact asupra tuturor grilelor salariale și a tuturor salariilor celor 1,27 de milioane de posturi ocupate în sectorul public.
Important: Salariile din sectorul public reprezintă una dintre cheltuielile mari și recurente (an de an) ale bugetului. Legea salarizării, care ar pune ordine în sectorul bugetar, este un demers foarte complex, în care Guvernul primește de mai mulți ani sprijinul Băncii Mondiale și al Comisiei Europene. Este important pentru eforturile României de a-și stabiliza finanțele publice, ca legea salarizării să fie adoptată în timp util, având în vedere că este jalon în PNRR cu valoare de 770 de milioane de lei, dar este și esențială pentru pregătirea bugetului anului 2027.
Abordarea actuală mai prudentă, cu o aplicare a unei valori de referință de 4.000 de lei în prima parte din 2027 și analizarea unei creșteri la 4.100 de lei abia după rectificarea bugetară (cu potențială aplicare în trimestrul al patrulea, intervalul octombrie-decembrie), a fost determinată inclusiv de rezervele exprimate în discuțiile cu Guvernul de către experții unor instituții internaționale, printre care și Comisia Europeană.
Aceștia au atras atenția că datele pe care se bazează calculele autorităților române sunt mult prea optimiste și ar putea fi necesară o abordare mai prudentă.
Și Ministerul Finanțelor, instituția responsabilă de buna execuție a bugetului și de demersurile de reducere a deficitelor bugetare foarte ridicate, a atras atenția că spațiul bugetar pentru cheltuiala cu salariile este clar limitat. Orice derapaj în acest demers va duce, cel mai probabil, la sancționarea statului român de către piețele financiare cu dobânzi mai mari la împrumuturile pe care Guvernul trebuie să le ia pentru a acoperi deficitul bugetar.
Limita de 12,1 miliarde lei pentru creșterea cheltuielilor cu salariile în sectorul public este dată de estimarea CE privind creșterea economiei în 2027
Proiectul noii legi a salarizării are o limită stabilită pe baza prognozelor macroeconomice ale Comisiei Europene, ceea ce presupune un avans maxim de numai 12,1 miliarde de lei în 2027 față de 2026. Aceasta nu este suma recomandată pentru majorare, ci nivelul maxim posibil. La această sumă se poate aplica și un procentaj de circa +/-5% rezultat dintr-o marjă de deviație acceptabilă pentru CE, afirmă autoritățile, astfel că s-ar poate ajunge în caz extrem la o majorare de până la circa 12,5 miliarde lei față de anul 2026.
Potrivit unei prognoze prezentate de către Ministerul Muncii în luna mai, cheltuiala cu salariile bugetarilor ar crește de la 165,4 miliarde lei, 8,1% din PIB, anul acesta la 173,4 miliarde lei, 7,9% din PIB), anul următor, dacă s-ar fi aplicat majorarea cu 8 miliarde lei. Pentru acest nivel a existat anterior consens politic între partidele din fosta coaliție de guvernare.
Pentru ceea ce ar depăși acest nivel, ar fi necesare măsuri în compensare pentru reducere unor cheltuieli recurente (care există în fiecare an).
Reducerea ponderii în PIB, implicit și a impactului asupra bugetului statului, a cheltuielilor cu salariile bugetarilor este una dintre măsurile importante pe care s-a bazat corectarea exceselor din finanțele publice. România a ajuns în 2024 cu un deficit uriaș, de 9,3% din PIB (standard ESA), cel mai mare din UE, în timp ce datoria publică a trecut anul acesta de 60% din PIB, cu niveluri record ale cheltuielilor cu dobânzile. Planul fiscal pe șapte ani al României cu Comisia Europeană ar trebui să ducă la reducerea deficitului sub 3% din PIB și a datoriei sub 60% din PIB. Ordinea în cheltuielile salariale reprezintă un element esențial al acestui efort.
Prognoza prezentată în luna mai de către Ministerul Muncii pentru cheltuielile salariale, pe o majorare de 8 miliarde leiâ
Dacă la o majorare cu 8 miliarde de lei, ponderea în PIB a salariilor ar fi coborât anul următor la 7,9% din PIB, o majorare cu 12,5 miliarde lei ar însemna că stagnează la 8,1% din PIB.
