România se situează, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul de 1.040 legi adoptate între 1 august 2016-1 august 2017 în șase țări din Europa Centrală și de Est (ECE).
Clasamentul se menține neschimbat față de ultimii doi ani, cu Polonia (220 de legi) pe locul al doilea, urmată de Ungaria (200 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2017.
Au fost analizate legile adoptate în perioada 1 august 2016 și 1 august 2017 în șase țări din ECE - Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia și Ungaria.
După trei ani, numărul legilor adoptate în regiune scade
Comparativ cu anul trecut, rezultatele cercetării arată o scădere moderată, cu 5,3%, a numărului total de legi adoptate la nivel regional, respectiv 1040 de modificări legislative adoptate în cele șase țări din ECE în decursul celor 12 luni. Numărul legilor adoptate a scăzut după ce, timp de trei ani consecutiv, a înregistrat o creștere constantă. România se menține pentru al patrulea an consecutiv pe prima poziție, înregistrând o scădere față de anul trecut ușor peste media regiunii (6,3%). Față de perioada 2013/2014, numărul legilor adoptate în România a crescut cu 9%.
Cea mai mare scădere în perioada analizată s-a înregistrat în Bulgaria, unde numărul legilor adoptate a scăzut cu 46%, pe fondul unei instabilități politice prelungite generate de alegerile parlamentare, instabilitate care a afectat evoluția firească a procesului legislativ.
Sectorul serviciilor este cel mai reglementat în ECE
Aproape jumătate (45%) din legile adoptate (468 din 1040) au avut un impact direct asupra companiilor, în timp ce mai bine de o treime dintre acestea au afectat mediul de afaceri în general (36% din 468 de legi). Spre deosebire de anii anteriori, când sectorul financiar a fost cel mai reglementat domeniu, în 2016-2017 majoritatea legilor adoptate cu impact asupra companiilor au afectat sectorul serviciilor (14%), agricultura (12%) și sănătatea (11%), în vreme ce sectorul financiar a căzut pe poziția a patra (10%). La nivel de regiune, sectoarele cel mai puțin afectate au fost IT&C și sectorul energetic.
În România, din totalul de 280 de legi, peste jumătate (157) au avut impact asupra altor domenii decât cel al afacerilor: educație, cultură, social, administrație, justiție, etc. 123 legi au afectat direct companiile, iar aproape jumătate dintre acestea (50) au avut impact asupra mediului de afaceri în general (legi referitoare la bugetul statului, codul fiscal, concurență, achiziții publice, etc). Ca și la nivel de regiune, cele mai afectate sectoare au fost serviciile, agricultura, sănătatea, sectorul financiar, industria, energia, sectorul IT&C.
Trei din patru legi au fost inițiate de guverne
Ca și în anii precedenți, cea mai mare parte a legilor au fost inițiate de guverne (76.7% față de 72.2% în 2015/2016). Pe de altă parte, comparativ cu anul trecut, cei mai productivi parlamentari au fost cei din România (36%) și Bulgaria (26%), în timp ce Polonia a înregistrat o scădere remarcabilă (-30%), valul de modificări legislative care a marcat anul trecut atenuându-se după alegeri. În România, numărul legilor inițiate de parlamentari cu impact asupra afacerilor a crescut pentru al treilea an consecutiv, dublându-se față de perioada 2013/2014.
România – lider detașat la legi adoptate prin procedură extraordinară
România înregistrează de departe cel mai mare procent de legi adoptate prin procedură extraordinară (49%), de cinci ori mai mare decât următorul clasat, Slovacia (9,5%). La nivel de ECE, 17,7% din modificările legislative cu impact asupra activității companiilor au fost adoptate prin procedură extraordinară, în ușoară scădere față de anul trecut. Contrar tendinței regionale, în România s-a înregistrat o ușoară creștere (54,7% față de 51,6% în 2015/2016), după scăderea din perioada 2015/2016.
Interesul mass-media a scăzut față de anul trecut
Interesul mass-media față de legile nou adoptate a scăzut la 33,1%, de la 48,5% anul trecut. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Slovacia (42%) și Polonia (28%). Singura creștere semnificativă (+27%) a fost constatată în Cehia, unde 2017 este an electoral, perioadă în care mass-media este de regulă mai interesată de știrile de natură politică.
„Întotdeauna este interesant să observi modul în care alegerile sau preluarea Președinției CE influențează activitatea aparatului legislativ. În ultimele 12 luni au avut loc alegeri în Bulgaria, România și Cehia, ceea ce a avut un impact puternic asupra numărului de legi și procedurii legislative în general. Așteptăm să vedem ce ne rezervă lunile următoare, când electoratul din Ungaria este așteptat la urne, Cehia se va pregăti pentru alegerile prezidențiale, iar Bulgaria va prelua președinția CE”, a declarat Peter Fecko, Director General în cadrul Grayling CEE.
