“Acest pachet de relansare economică e foarte important pentru că el nu vizează doar anul 2026, el demonstrează faptul că România are o viziune în privința modului în care vrea să finanțeze anumite domenii strategice.
În primul rând, că România își schimbă modalitatea de atragere a investițiilor străine, creează instrumente prin care să atragă investiții mai mari de 200 de milioane de euro, nu aveam astfel de instrumente.
Am creat o schemă pentru proiecte strategice, în care investitorii mari, care vin și trebuie să ia o decizie, să vină în Polonia, să vină în Ungaria, să vină în Bulgaria, să vină în România, să existe acest meniu de investiți strategice în care cu un investitor să poți să discuți în timp real și să poți să îi oferi anumite lucruri – un credit fiscal, o parte grant, facilități pentru localizare. Toate lucrurile astea nu erau puse într-un singur act normativ.
De această dată, sunt într-un act normativ și România își creează instrumentele de a privi zona de investiții străine directe într-un alt mod”, a declarat ministrul Finanțelor, la TVR INFO.
Ministrul a subliniat că este la fel de adevărat că această schemă este deschisă inclusiv investitorilor din România.
”Nu este doar centrată pe investitori străini. Și investitorii autohtoni pot să aplice la această schemă”, a mai precizat Alexandru Nazare.
Potrivit lui Nazare, acest program de relansare este gândit până în anul 2032 și include o serie de scheme de susținere a antreprenorilor.
”Am gândit-o de la zona strategică până la micul antreprenor, de la modificări care să ajute antreprenorul care are o microîntreprindere, să-i facem în viața mai ușoară, să aibă o cotă unică pentru microîndreprindere, să nu mai aibă două cote, să aiba 1% taxare. Practic, am redus taxarea la microîntreprinderi. Să poate să revină la regimul de microîntreprindere dacă a trecut de 100.000 de euro, pentru că până acum nu mai putea să revină.
Odată ce trecea de 100.000 de euro, pentru că până acum, nu se mai întorcea. Să îi permitem ca, din vânzarea unei imobilizări, că e vorba de o mașină sau casă pe care le deține pe firmă, să nu depășească plafonul, dacă această vânzare e ocazională. De asemenea, să reglăm situația cu contractele individuale de muncă, concediile medicale, pentru că acolo dacă mergea de două ori în concediu unicul angajat al micro, își puteau pierde statutul de micro. Toate aceste lucruri cumulate ajută foarte mult micro-întreprinderile”, a explicat ministrul.
Alexandru Nazare a mai explicat că ”acestea sunt niște scheme de susținere care încep din 2026 și durează până în 2032”.
”În total, toate aceste scheme, până în 2032, totalizează aproximativ 5 miliarde de euro”. a arătat ministrul.
Alexandru Nazare a prezentat și care sunt domeniile, arătând că ”în primul rând, nu mai acordă finanțări pentru orice”.
”Acordăm finanțari pentru zona industrială, acolo unde România are o problemă de deficit de balanță comercială, acolo unde importăm foarte mult și exportăm foarte puțin. Spre exemplu, în zona de procesare”, a explicat el.
Ministrul a mai afirmat că va fi prioritizată zona de resurse minerale, în special mineralele critice: “Vorbim de cupru, de grafen, de minerale importante asupra cărora atenția în lume a devenit mult mai mare”, a spus el.
Potrivit lui Nazare, tot în această schemă se vor regăsi noile tehnologii, care nu aveau un instrument dedicat de finanțare până acum, precum și zona de cercetare-dezvoltare, “unde acceleratoarele din zona de universități vor avea un instrument de finanțare dedicat.
”Vorbim de Inteligența Artificială, de semiconductori, de această zonă de cercetare care în România nu avea o posibilitate de scalare dinspre accelerator spre business-ul mare. Și creăm această posibilitate prin această schemă”, a subliniat ministrul.
Principalul motiv pentru prelungirea procesului de adoptare a biugetului este dificultatea cu care coaliția de guvernare s-a pus de acord asupra pachetelor de măsuri privind administrația publică și relansarea economică, arată sursele Profit.ro.
Un alt motiv pentru care bugetul a întârziat semnificativ este și lentoarea cu care ministerele au introdus în sistemul Ministerului Finanțelor propriile date necesare structurării bugetului pe 2026.
Unele ministere importante, cu alocări bugetare majore, nu au introdus nici până acum aceste date.
O situație similară, cu buget adoptat în martie, a mai fost întregistrată în 2021, dar în general bugetul se adoptă abia după ce anul începe, nu înainte, cum ar trebui. De exemplu, anul trecut, bugetul a fost adoptat în februarie.
Proiectul de buget pentru 2026 are ca obiectiv o țintă de 6,2% a deficitului bugetar la finalul anului, în condițiile menținerii nivelului ridicat al investițiilor, având în vedere faptul că până la 31 august 2026 România va închide proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Deficit bugetar de 7,65% anul trecut, sub ținta anunțată anterior
Ministerul Finanțelor a anunțat, la finalul lunii ianuarie, că Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Nivelul de 7,65% al deficitului este sub ținta de 8,4% din PIB asumată la rectificarea din toamnă de către guvernul condus de premierul Ilie Bolojan.
Potrivit Finanțelor, deficitul mai mic este determinat de mutarea de proiecte de pe componenta de împrumut a PNRR pe cea de grant, dar și de veniturile mai mari din taxe și impozite.
(Nivelul cash al deficitului, anunțat lunar de Ministerul Finanțelor, este diferit de cel ESA, standardul UE, anunțat de către Comisia Europeană prin intermediul Eurostat. În timp ce deficitul cash s-a situat la 8,67% în 2024, cel ESA a fost de 9,3%. Inclusiv pentru 2025 sunt așteptări ca deficitul ESA să fie mai ridicat față de nivelul cash de 7,65% anunțat de către Ministerul Finanțelor)
