Mediul de afaceri nu va avea de a face cu noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, acestea nu vor fi majorate și nu vor fi eliminate sau reduse facilități existente, promite coaliția de guvernământ în programul de guvernare. În plus, mediul de afaceri va beneficia de adresă electronică a firmei, depunerea tuturor declarațiilor fiscale online, înființare de firme integral online, fără cozi la ghișee, iar neclaritățile fiscale vor fi intrepretate în favoarea contribuabilului. Noii guvernanți promit și legea holdingurilor.
Documentul integral poate fi văzut AICI
”Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, nu le vom majora pe cele existente, nu vom elimina sau reduce facilități existente”, se promite în capitolul dedicat Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Multe din direcțiile de acțiune au fost proiecte de lege depuse de ctulii guvernanți în legislatura trecută, dar care nu aau putut fi promovate în lipsa unei majorități parlamentare.
Principalele direcții de acțiune
Eliminarea regulilor care îngreunează inițiativa privată.
Sarcina birocratică pentru firme va fi redusă pentru firmele mici și mijlocii. Întreprinderile mici vor funcționa mai mult pe bază de declarație unică de conformitate pe proprie răspundere.
Flexibilizarea legislației muncii și a contractelor de muncă pentru adaptarea la o piață a muncii fluidă și dinamică.
Facilitarea intrării și ieșirii de pe piață prin clarificarea legislației și simplificarea procedurilor de înființare, respectiv de insolvență și faliment.
Simplificarea înființării firmelor, astfel încât procesul să poată fi derulat în întregime online.
”Vom modifica Legea 31/1990 privind societățile comerciale și Legea 26/1990 privind registrul comerțului, cu modificările ulterioare, simplificând procesul de înființare al întreprinderilor transformându-l într-un act administrativ, fără a mai fi nevoie de încheiere/hotărâre judecătorească. Pentru securizarea informațiilor vom folositehnologie blockchain, iar informațiile vor fi oferite transparent, fără taxe nejustificate”, arată sursa citată.
Dematerializarea sediului social și identitatea electronică a firmelor - Adresa de corespondență a unei firme sau a unei PFA să poată fi o adresă electronică sau o adresă fizică. Eliminarea birocrației care înconjoară deschiderea și modificarea sediului social și considerarea acestuia ca adresă de corespondență
Toate declarațiile fiscale să poată fi făcute în întregime online.
Aplicarea regulii „circulă hârtiile și nu oamenii”, astfel încât dacă o instituție publică cere un act administrativ deja existent la o altă entitate a administrației publice, acesta să fie procurat intern în cadrul administrației publice, respectându-se toate exigențele protecției datelor cu caracter personal.
Fără dosare și cozi la ghișee - Toate aprobările și avizele să poată fi solicitate și obținute electronic.
Dacă instituția emitentă nu are un sistem electronic dedicat în care ele să poată fi încărcate, atunci să fie implicită comunicarea prin poștă electronică/
Fără incertitudine fiscală - Combaterea incertitudinii fiscale prin modificarea codului de procedură fiscală astfel încât atunci când o normă fiscală este vagă, ambiguă sau neclară, ea va trebui interpretată în favoarea contribuabilului.
Interconectarea bazelor de date publice, crearea de one-stop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului și încurajarea folosirii semnăturii electronice, promovarea conceptului de „pașaport” administrativ.
Instituirea prevenției și a rolului formativ ca regulă clară de evitare a abuzurilor instituțiilor de control ale statului.
Fiecare instituție cu atribuții de control, dar cu deosebire ANAF va elabora și aduce la cunoștința agenților economici buletine informative lunare cu prevederile legale și tematicile de control, astfel încât întreprinzătorii să fie informați adecvat.
Simplificarea formulelor de calcul a obligațiilor fiscale, respectiv definirea clară și neinterpretabilă a deductibilităților fiscale, în vederea determinării corecte a bazei impozabile.
Combaterea fermă și nediscriminatorie a evaziunii fiscale și a muncii la negru.
Punerea în practică a testului IMM în evaluarea preliminară a viitoarelor acte normative.
Implementarea legii holdingurilor - Îndelung discutată și așteptată de oamenii de afaceri și de antreprenori, aceasta este în prezent blocată.
”Vom implementa această lege tocmai pentru a încuraja antreprenorii români să-și înființeze societăți tip holding în România și nu în afara țării, repatriind în acest fel capitaluri care astăzi stau în state cu legislație mai permisivă”, susțin noii guvernanți.
Paritate stat-cetățean/antreprenor în privința consecințelor ce decurg din neîndeplinirea obligațiilor.
Crearea unor mecanisme judiciare rapide și eficiente de rezolvare a cauzelor de natură comercială (inclusiv insolvență) și de executare a hotărârilor judecătorești.
Digitalizarea interacțiunii cu statul român.
Sprijin financiar
Noul cabinet susține că sprijinirea accesului la finanțare este o prioritate cheie pentru consolidarea și dezvoltarea sectorului antreprenorial. Astfel, vor continua programele și măsurile de sprijin deja lansate/pregătite.
Pe termen mediu însă, va fi propusă o reformă a ecosistemului financiar, astfel încât accesul la finanțare să poată fi potențat de oportunitățile oferite de fondurile europene, să poată să fie diversificat, debirocratizat și bazat pe un mix de instrumente financiare care să alinieze România cu bunele practici europene.
Continuarea programelor de sprijin deja în derulare destinate revenirii economice post COVID19:
1. Scheme de finanțare destinate creșterii competitivității:
i) granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi cu un buget de până la 250 milioane euro, sursă fonduri europene (FEDR), cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
ii) granturi pentru sporirea competitivității IMM-urilor cu un buget de 450 milioane euro, sursă fonduri europene (FEDR) și bugetul de stat, cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
iii) granturi pentru finanțarea investițiilor mari ale IMM-urilor cu un buget până la 550 milioane euro, sursă fonduri europene (FEDR) și bugetul de stat, cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
iv) granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de aproximativ 330 milioane euro, sursă fonduri europene (POCU) și bugetul de stat;
v) sprijin pentru dezvoltarea agriculturii (agro-businessul la modul general, antreprenoriatul rural, tineri fermieri) cu un buget de aproximativ 300 milioane euro, sursă fonduri europene și bugetul de stat;
vi) schema de ajutor de stat pentru investiții noi cu un buget de 1.500 milioane lei anual, sursă bugetul de stat;
vii) schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget de stat de 450 milioane lei anual, sursă bugetul de stat;
viii) oferire de garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții cu un plafon de 8 miliarde lei prin EximBank;
ix) programe de garantare pentru asigurarea lichidităților companiilor cu valabilitate între 1 sau 2 ani, cum ar fi schema de garantare a creditului comercial cu un buget de 1 miliard lei, contragarantat de FRC; garantarea finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț de aproximativ 3 miliarde Lei, garantat prin FNGCIMM; program de garantare a leasing-ului de echipamente utilaje de 1,5 miliarde Lei, garantat prin FNGCIMM.
Contractarea alocării financiare din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, potrivit OUG nr. 130/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar în contextul crizei provocate de Covid-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene:
(i) microgranturi în valoare totală de 100 milioane Euro pentru aproximativ 50.000 de beneficiari. Programul este activ pe platforma granturi.imm.gov.ro din data de 12 octombrie.
(ii) granturi pentru capital de lucru în valoare totală de 350 milioane Euro cu un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare, pentru care s-a luat decizia suplimentării cu 500 de milioane de Euro.
(iii) granturi pentru investiții productive în valoare totală de 550 milioane Euro cu un număr de 10.000 de IMM-uri beneficiare.
Continuarea programelor de sprijinire a Start-Up-urilor în măsura existenței capacității tehnice și alocărilor bugetare. Beneficiari estimați – 10.000 de IMM-uri.
Continuarea acordării ajutoarelor de minimis în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 23/2017;
Definitivarea legislației pentru sprijinirea activităților închise din centrele comerciale cu un buget de 160 milioane lei.
Schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice (HG nr. 712/2020). Au fost alocate încă 150 de milioane de euro, pentru următorii trei ani, sumă destinată sprijinirii acestei industrii. Astfel, bugetul maxim al schemei de ajutor de stat a ajuns la 1,2 miliarde de lei.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va fi condus de Claudiu Năsui. Acesta este deputat de București la al doilea mandat. În primul mandat de deputat a fost membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci și a promovat mai multe legi pentru debirocratizare. În 2016, Claudiu a fost consilier al ministrului Finanțelor în guvernul condus de Dacian Cioloș, având experiență în consultanță financiară și în sectorul bancar. Năsui a absolvit Facultatea de finanțe a Universității Paris-Dauphine și a terminat un Master la universitatea Bocconi, în Italia, tot în domeniul finanțelor. Este fondator al platformei Open Budget, o platformă de transparență bugetară.
